poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ nu pot respira ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-07-21 | |
O plantă ornamentală neîngrijită
dă din buruieni o tulpină necăjită, norii au fost adunați ca să se usuce, iar râurile-s încuiate să se culce. Seara în ochi se picură telenovele, timpanele sunt perforate cu manele, furtuna trântește o ușă fără clanță, dar rog oglinzile să-mi cânte o romanță. Secundele ne sunt săgeți multicolore, fusul orar e orb nu mai joacă în hore, un zâmbet sinucigaș lacrima o-mparte, iar poeții salvează cuvinte de la moarte. Ne poartă-n ceața obosită un singur dor, să punem coșmarele de-o clipă la izvor, s-avem cuib alternativa desăvârșirii, pusă-n vulcanul înmiresmat al iubirii. Îngenunchez pe umbra comodă a lunii cu smerenia credinței și-a rugăciunii, îmi sunt umbrele de ploaie mângâierile, iar aripile îngerilor trecătorile.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate