*

minusul rupturii – înainte
de privirea mânioasă; -
cât să te
iubească și dumnezeu?





*

cum să scap, cum
să scap
de cele trei fire
de păr –


care sunt multe în farfuria cu ciorbă, -


dar amar de
puține pe cap?





*


să ne rupem cărnurile –


și tot va fi iubire.





*


aici îl mâncarăm pe


anonim.





*


natura obiectelor naște cuvinte.
lumea de dincolo.
bălăceala vorbită;





*

chiar leul
lasă din fălci pe cel care se
roagă.




*

ce tristețe mare:


mâncarea.