poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-19 | |
Mi-e grea dimineața
Când mă trezesc din disperarea Zilei de ieri; Istovit de puteri Mă joc parcă singur printre cadavre Uitând iluzia-ntre dualități macabre. Parcă diferența om-lup Ar mai conta Când părul îți inundă pielea... Inimi deschise, Spații goale, Drumuri prăfuite, Scoase din timp, Nu mai am ceasul - Mi l-a furat luna. (Cu ea a venit ranchiuna.) Și rima Și crima Și sângele de pe podea, Îneacă tavanul în agonie Și simt că am făcut o prostie. 5 milisecunde cu lama Perpendiculară pe venă Și a fost de ajuns. Efectul lunii chiar m-a pătruns. Tu nu observi cum îți ling poezia Cu păduchii de pe obraz; Mai am puțin și te-apuc de grumaz, Acum ce zici, am haz? Crapă toporul în otravă, Adu umorul pe tavă, Visul parcă mă face să mă mișc odată cu tine Dar am uitat: Morții nu visează niciodată, Ei doar trăiesc într-unul. Și așa te-am găsit la margine de pădure, Te mușc de carnea ce-ți curge sub piele, Și câte zgârieturi poate să îndure Corpul tău putrezit de durere? Sunt cum mă vezi, Crezi ce pot fi, Ești când am fost, Văd că nu vii. Înviu dacă vrei, Te las să mă iei, Castrează-mi orgoliul Să-ți ofer doliul. Ești fiindcă vreau, Sunt că mă vezi. Știu ce crezi: Tot timpul vreau.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate