poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunț ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-17 | |
Nucul , vârful își adapă
În a apelor durere Ce în urma ei nu lasă Nici un strop de mângâiere… Nici o casă nu scăpase, Nici o poartă în picioare… Numai sufletele arse De a apelor văpaie Þipătul din altă lume, Revenind, ecou izbise Dezvelind doar terne urme: Apa care le vorbise… Și o ultimă speranță Se deschide fața lor, Căci e luptă disperată Împotriva apelor. P.S. : Nu a fost scrisă până acum, pentru că nu sunt cuvintele îndeajuns să descrie situația; dar nu ar trebui sa uitam : singură, apa e cea care “vorbește”, încă…
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate