De-a fost vreunul din barbati norocos, fie la slavitele intreceri
Sacre, fie prin avutia sa puternica si daca inima si-a infranat-o
De la scarba intunecata, vrednic va fi sa-l impresuram cu laudele
Concetatenilor sai. Zeus, mari sunt virtutile ce vin de la tine
Muritorilor! Si norocul celor evlaviosi mai indelung
Traieste...Numai pentru cei cu o minte stramba
Nu infloreste in toata vremea la fel....

Insa ca rasplata pentru faptele-i stralucite se cuvine
Pe cel viteaz a-l slavi cu imne: in alaiuri sarbatoresti cu bucurie sa fie
Inaltat! Caci la 2 intreceri sacre a vrut soarta
Spre o dulce bucurie sa-i intoarne inima...
In vaile Isthmului a primit cununa
Si in vagauna leului cu spinarea lata
Prin crangul de-acolo Theba fost-a strigata pentru el

De crainic in drumul cailor, unde tocmai biruise. Virtutea
Barbatilor din aceeasi tulpina el n-a rusinat-o!
Voi stiti gloria din vechime- a lui Kleonymos
De carul celor patru cai adusa...
Neamul inrudit cu Labdacizii, dinspre mama,
Pasind mereu in calea bogatiei si-a pus ravna pentru nobile cvadrige.
Dar veacul in rostogolirea zilelor schimba soarta noastra,
Lovind urna mereu din alta parte...De neatins raman doar copiii zeilor.