Ne lasă-n urmă roți, lovind și dinții
de fier, în evolvente, timpul șui
ce macină-n spirale unde nu-i
mai de găsit altfel hrisovul minții.

Cu pana grea de zbor printre cuvinte
cuprinse-n nori cu neuron hoinar
privi-veți iar, aici, pe cronicar,
cum harachiri-și face, ca-`nainte:

A fost întâi, când nord era să fie,
și ploi cu flori de gheață prin năvod,
spre virtuali agonici, dinspre Pod,
Anunțul, scris de Alma pe stihie.

Cum pus-a ea atunci rânduri mărunte,
că balul chiar de Sfinți s-ar potrivi,
o mână mai cerească, dintre vii,
prin pixeli șters-a tot, cu ploi de munte.

Dar bine știm obârșia divină
ce-i dată editorilor curent,
așa că alt Anunț, „stabiliment”
a căpătat, mai sus cu-o săptămână.

Și-au luat bărcuțe unii, la spinare,
iar alții la papuci au pus motor
și fleoșcăiți, cu iambul suitor
ca un catarg, stăteau în așteptare.

Și-au anunțat venirea, în hrisoave,
trimise la afiș, prin portărei
cu electroni în rune, dintre cei
cărora muritorii le spun: „Ave!”:

Victoria Nichita, ca o mană
cerească pentru cei cu ascendent
în zodiacul tot, zâmbind atent
ca sarea în bucate și pe rană.

Liviu – Anton, vel-Logo-făt de Vede
primul greșeala, dar între minuni
de versuri și de stele, cu ochi buni,
în comentarii fine și pe verde.

(Nu au venit ei toți - uite, un zvon
șoptea că Pan, din a lui Radu dreaptă
și bună judecată vrea să-mpartă
la tot poporul strâns pe lângă tron).

Apoi s-au anunțat cei cu o carte
sau două, trei, puse la căpătâi,
să le ridice fruntea mai dintâi
printre agonicii lipsiți de...parte:

Silvia Caloianu și nu-ntr-una,
că se împarte-n două la hotar
cu numele ascuns în buzunar
și sufletul zemos precum căpșuna.

Florin de Silișteanu mai rămâne
nu doar atât cât e, urieșesc
de din spre aripile care-i cresc
când vede unduire de picioare.

Ela a dat semnalu`(-n) de venire
spunând că: “moi aussi” (adică ea)
va fi cu noi oricând, chiar de nu prea
mai mult decât cu suflet și iubire.

Virgil, Thais și chiar Florin V&V
și-au anunțat absența cu-n salut
iar noi, dacă mai mult nu s-a putut,
crezut-am c-au aviatorii greve.
....

Vă lasă-acum în pace cronicarul
(pentru o zi, sau două, nu mai știm),
dar până veți striga toți: „Aferim”
vă va „tufli” cu „Po…du-l și Po…darul”…