poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-12 | |
Ma aud de prin creneluri de palate suspendate;
Cum ma tangui a tacere si a dor de libertate. Dorul meu nespus la nimeni, doar hartia alba-l stie; Mana imi e prinsa-n lațuri de penița ce il scrie. Dor ca albul de pe oase, se-ascunde prin sipete, Prin firide lipicioase, prinse-s multele-mi regrete. Stuful verde se-ncovoaie sub de-dor tacere sacra, ce prin tulburi oglindiri, naste monstri ce se-adapa. De prin baltile zalude, urla-n luna albinoasa ca o maștera geloasa, Varcolac-Spranceana-Groasa. Simt la brau pumnalul rugin, crunt stapan de orologii, vechiu-mi gâde mucilagin, martor mut la surde orgii, Si dincolo de cuvinte, parfuite, desuete; Stau poet ascuns, de dupa usi zidite in perete. Nime’ nu imi vede-n ochii ce sticlesc a lancezeala; Cea iluzie-necata-n calimara de cerneala. Poate doar in orizontul vast, de puncte cardinale; Sa-mi gasesc cel punct de sprijin, prevestit de ursitoare. Si atunci din geana noptii, geamana cu-a mea povara, nu voi mai varsa cea Mare, stransa-n lacrima-mi amara. Si mi-oi toarce batranetea, precum un marchiz șarmant, In Castelul “Scripta Manent” din Padurea “Verb’ Volant”.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate