Lumile noastre sunt paralele unite.

O singurătate în minus,
cu un pas peste amintiri.

Lângă trup e un țărm pe care eșuăm repetat.
tu,
atât de întins cum ești pe cale să devii
eu,
femeia care mă scrie ,
în piept cu bărbatul depărtărilor.

gândurile cu nume străine
cinstesc pentru vina ta viitoare.

Bea pân' la capăt curajul de- a mă ști.
Nu te-arcui, săgeata sărutului se frânge.

Femeia nu mai naște întrebări.

Mă vei dori îndepărtată, umbră.

Mă vei afla la orizont.

Port clepsidră la mână,
Ne-am întâlnit pentru-a muri-mpreună.