De ce nu pot să scriu mereu,
Să mă alint prin rime,
Să-ncerc să schimb iamb cu troheu
Sau să le-albesc pe toate.

De ce nu pot să cânt mereu,
Să mă îngân cu vara,
Sau să ascult un alizeu
Cum suflă primăvara.

De ce nu pot să râd mereu,
Să strig tot ce nu-mi place,
S-alerg, să urlu când mi-e greu
SÈ™ scap de tot, de pace.

Dar poate că apoi va fi
O viață,
Și voi putea să scriu mereu,
Să cânt, să râd, să sar, să plâng.