Suntem făcuți din noduri
ce ne leagă tendoanele vieții,
câteodată nu mai putem sări
peste o iubire și înfricoșați,
luăm o bucată de iarbă în gură
așteptând secerișul…

după ani grei, polemizând
pe un buchet gelos de regrete,
ne vom gândi că poate-ar fi mai haios
ca în timpul liber să facem și noi niște copii,
vreo doi-trei, mai mici și mai prăpădiți
peste care să sărim în voie
de la stânga la dreapta
și înapoi

in memoriam…