poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-03-17 | |
Un bard genial ce-ndrăgea vânătoarea
De kitsch oneros, pe un site naviga. Cu pana croindu-și prin rime cărarea, Cânta în poeme, spre fani el striga: - Veniți să-l scalpăm, printre pagini i-ascuns un kitsch tupeist ce cu colți, fioros în pântecul artei adânc a pătruns, îi văd clar copita și-un ochi sângeros… -Maestre, i-a spus masterwebu-golan, produsul acesta nu paște pe-aici, mai bine să scrii despre roți și volan, un bestseller ce-are la fraieri lipici… Dar bardul scruta gânditor înainte, metafore mii inventa din culori, lăsând să se nască-n poeme, cuminte, troheii sălbatici și iambi sclipitori. Din pagini dădea incultura deoparte: - Priviți cum lovește, lăsându-ne semn, un kitsch agramat fără legi, fără carte, veniți să-i strivim azi limbajul de lemn… - Maestre,’s reclame gândite dibaci, i-a spus masterwebul râzând săltăreț. Dar bardul scrâșni, cocoșându-se: -Taci…, iar kitschul luci ca un colț de mistreț. El strofe mâna în celeste alaiuri: - Priviți cum ne-ngroapă și scurmă-n noroi, ăst kitsch pripășit pe-ale versului plaiuri, sădind nonvaloare în mine și-n voi! - Maestre, tasta masterwebul în draci, e traficul doar mai intens în rețea. Dar bardul privi întorcându-se: -Taci… iar kitschul, flămând, un alt site înghițea. Perfid, surogatu-l împinge spre creste: - Priviți cum sufocă mereu un alt loc, acest kitsch colțos, haideți, timp încă este, veniți să renaștem din apa și foc. - Maestre, nu-i timp epigrame să faci, șopti masterwebul zâmbind a dispreț. Dar bardul icni, întorcându-se: -Taci… și kitschul scurma ca un colț de mistreț. Dar vai, visător printre brațele sorții, cum sta el atent, peste-un vers aplecat, veni ca o forță stupidă, cu colții, să-ngroape-n veci bardul, un kitsch ofuscat. - Ce molimă crudă mă stoarce de sânge, lovind în cuvântul poemului meu? Ce-mi zdrențuie arta și-o face a plânge? Ce-mi bântuie gândul si versul mereu? -Maestre, e kitschul cu colți de mistreț chiar el te-a-ncolțit, grohăindu-ți stângaci. Ascultă cum monstrul te-neacă-n dispreț. Dar bardul șopti întorcându-se: -Taci… -La tine pe site văd reclame întruna, Și kitsch-uri postate, bandit levantin! Dar mie de azi… îmi este totuna: în bere mă-nec, e mai bună… puțin!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate