poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-03-06 | | Înscris în bibliotecă de marlena braester
Din nou ne chemă iarna la sobă, să vorbim.
Ciori au bătut văzduhul ca niște cuie și-mi place-n urechi tăcerea cum scârțâie...Pesemne, iar au pornit, în uliți, căruțele cu lemne. Amurg. De-ar bate-n ușă deodată cineva, desigur că i-aș spune: intră! Și ai intra. Tăcerea-n noi și-n seara căzută-ntre covoare, ar fierbe ca un cântec călduț, de samovare. N-ai întreba nimica și-ai aștepta răspuns. Þi-aș spune: o luminădin mine s-a ascuns. Vrei să ți-i pun la sobă pantofii de mătasă Þi-aș spune: ai picioare ca iepuri mici de casă; și vorbele-ar rămâne limpezi și grele-n noi, ca ciorile surprinse de moarte într-un sloi. Și mi-ar fi poate frică să nu ghicesc ce-nseamnă făptura ta, împinsă aicea dintr-o toamnă, cu capu-n mâni visată, deștept, de-atâtea ori!... Am bănuit că-i iarnă afară după ciori, și-aș fi voit să-l dărui cuiva, ca să-l ascunză, sufletul, cât o umbră crescută sub o frunză. 1922
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate