Te îndrepți prin pădure-adormită,
Te conduce un vis-împărat
(Înțelegerea voastră subită-
V-aparțineți) iar torța-i vrăjită
Te îndeamnă spre noul palat...

Îl urmezi. Tamburine te cheamă
Să vânezi versul ce va vesti
O victorie fără de seamă:
Ești mai viu decât gândul de teamă!
Poți s-alegi a cădea și-a pluti.

Te ridici, dezmorțire-așteptată,
Să te-nalți printre arbori spre cer!
Iar pădurea se-agită de-odată...
Spre palat, o cărare uitată
Te atrage cu dulce mister...

Te ridici, dezmorțire-atletă,
Până-n creierii munților simți,
Ca-n vârtej de sclipiri de cometă,
Cum străbați cu a ta piruetă
O schimbare pe care-o consimți.

Apar oameni în galbene kurte
Și cu albe turbane, iar ei
Te întâmpină veseli în curte,
Când o muzică dulce se-nvârte
Cu-al ei clinchet vioi de cercei.

Punjabi tineri cu dholi și baghete
Te invită în cerc animat.
Printre panglici, privirii i-e sete;
Se prelinge pe trupuri de fete,
Într-un dans indian colorat.

Te îmbraci în parfumul exotic,
Pe când ele, dansând din buric,
Cu mișcări ireale, hipnotic,
Într-un dans sacadat și erotic,
Își ating grațios câte-un șic.

Ritmul Bhangra seduce dramatic
Brațe zvelte, cu-al său zornăit
Ce pătrunde năvalnic, extatic
Prin întregul palat asiatic,
Pe când dholakul este lovit.

Te ridici, dezmorțire plăcută,
Până-n măduva oaselor ești
Doar al ei în acord de lăută,
Sorbind șoaptele care te-ajută
Să scrii versul pe care-l iubești.