Ce doare?

Mă doare ca ai vazut în mine femeia atât de simplă

Care te parcurge ca pe un bărbat oarecare

Mă doare... n-ai văzut din timp

Curcubeul meu nefizic

doar cuvânt de înțeles,

de sorbit de pe buzele tale, de iubit până la lacrimi

de ascuns sub pături de cărți, precum floarea de

colț, greu de atins!

Mă doare, tocmai tu mi-ai răstălmăcit afecțiunea

când n-ai vazut printre rândurile mele,

neatracția, doar implorarea de a ne lipi de cuvinte,

precum zidul nostru,

eu pe deoparte și tu pe de alta…

punând petecul mână la Zidul Plângerii

ar fi scris același lucru:


cuvântul e-n noi, înflorerște-l Doamne!


Bianca Marcovici
25 februarie,2005 (c)