sunt o pasăre sunt o pasăre sunt o pasăre
sau o bucată de lut ce-și caută
singură forma
de câte aripi e nevoie ca să plutești?
să plutești doar...

păduri flămânde răsar din visele mele uitate dimineața
păduri cu glas omenesc
umărul meu stâng sângerează și le simte șoaptele
ca vuietul mării într-o cochilie
aici mă voi rătăci
aici îmi voi fuma ultima țigară
aici, cu palma apăsată pe umărul crestat la naștere.

dar sunt o pasăre
am înghesuit atâtea ceruri în spatele sternului acesta
străveziu ca un bol în care zornăie mărgele
atâtea ceruri fără culoare
sunt o pasăre sunt o pasăre
sunt o femeie fără chip.

„hai, lasă-ți umbra, las-o încet în poala mea
lasă-ți gândurile, lasă-ți somnul...”
sunt o pasăre, îi răspund pădurii, o pasăre
și-am să-ți rup liniștea, și-am s-o împart în fâșii
și am să zbor, și am să cânt prin ea.