Mai albă decât zăpada ce ar putea fi?!
poate părerea ta de rău, imaculata
poate gestul meu de a-ți culege fulgii de zăpadă din păr
sau... cine mai știe ce ar putea fi
mai albă decât zăpada...

poate tu să știi de atâta paloare și însingurare voită
poate eu să știu de atâta efort înrobitor asupra mângâierilor
de tot felul
de la atingere la cucerire
de la cucerire la îngenunchere
de la îngenunchere la zbor...
fără aripi
asemenea fulgilor...

mai albă decât zăpada ai putea fi în brațele mele
care oricum te topesc
care oricum se spală cu tine pe mâini
asemenea lui Pilat
asemenea unui săpun lichid
sau pur și simplu
asemenea unui bulgăre de zăpadă
din ce în ce mai rostogolitor
din ce în ce mai acoperitor
din ce în ce mai plin de sine

mai albă decât zăpada nu poate fi decât
zăpada însemnată de zbaterea genelor tale
atunci când îndepărtarea noastră
ți-a binecuvântat formele trupului într-atât
încât iarna însăși a început să-și sculpteze respirația
sub formă de viscol, sub formă de troiene
sub formă de gredere și de freze
și de câțiva sinistrați ai poemelor mele
înzăpezite sub genele tale
asemenea mașinilor pe autostrăzile țării.