De ce sa plangem cand putem
Sa ungem inimi ce daramate...
Si erodate sentimente,
Si-a noastra viata; Un Blestem...

Acum imuni am devenit
Caci suferinta arde,
Pe noi, acest blestem ce cade,
Cu ce-am pacatuit?

De ce sa mori...sa nu traiesti?
In inchisoarea vietii?
La ce rost viata?
Si va spun:
SA DAM CULORI SI MORTII!!!

Caci moartea sincer, nu va doare...
Doar viata va doboara,
Si va umbreste, v-amageste,
Dar moartea e usoara!

Asa ca haideti sa murim!
Sperantele-s departe...
C-apoi lumina-o sa primim;
Si iar va spun:

SPRE MOARTE!!!