Lepădându-și încet, încet, pielea
Lasă în urmă iubirea cu vag parfum de levănțică
Și dup-amiezele-mpreună, cu vag miros de scorțișoară
Și zâmbetele ei
Ce de-atâtea ori
Aveau iz de gutuie

Lepădându-și încet, foarte încet, pielea
Ca o rochie de la Prada
Lasă în urmă vagile regrete, vagile minciuni, vaga mea amintire
Ca un abur tulbure, ușor albastru azur
Pentru a redeveni
Doar ea
Serioasă și gravă, doamna Șarpe