poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-20 | |
Toate culorile ruginii ale apusului
se schimbau, fără încetare în frunzele lungi, legănate de adiere. Din întunericul ploios tăcerea, izul de fum în lumina caldă a amurgului, se completau într-un nimic, într-un vis nebunesc, un coșmar. Atunci s-a născut intrebarea: de ce? Și m-am trezit în somnul nevinovat, somn care țese vălul încâlcit al grijii. Nu m-am născut poet dar mi-a fost dat să simt. De ce am devenit poet? Cuvintele îmi sunt unelte dar asta nu e îndeajuns. Ceva continuă să meargă mai departe, fără să se oprească... Eternitatea. Aceasta este lumânarea poetului și nimeni nu știe cum poate regla poetul flacăra lumânării, căci arta nu ne aparține ci ea ne naște și ne simte, miscănd în noi ziduri solide pe care tot noi le-am ridicat. Deasupra urechii stângi aud mereu, caleașca înaripată a Timpului și am nevoie de mine mai mult ca oricând.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate