poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2001-12-10 | |
Imi acopar ochii cu miinile
Si pasesc , pasesc in neantul visurilor. Cit este de frumos, cit este de placut. As vrea sa deschid ochii... dar ma tem!. Ma tem sa pier rapus de scinteierea frumusetilor. Ma tem ca totusi nu vad ceea ce as vrea sa vad. Ma tem ca n-am sa te gasesc acolo unde ai fost dintotdeauna. Si-atunci ma multumesc sa ascult muzica izvoarelor Muzica ce cinta pentru tine. Si-atunci ma multumesc sa aud cintul privighetorilor. Stii tu ? Pasarile ce noi le-am admirat dintotdeauna. Iti amintesti ? Si ce frumos cintau in noptile de vara !. Si-atunci ma multumesc sa aud glasul florilor Intr-un susur de petale. Si ele tot de tine-mi povestesc. Si-atunci ma multumesc cu glasul padurii Glas ce aduce inapoi ecoul vorbei tale. Ma-ntorc, imi dezvelesc ochii si vad banca. Banca noastra pe care inca nu ne-am asezat. E goala , e pustie in ecoul toamnei. Aseaza-te acolo si lasama sa te contemplu Nu spune nimic, sau... Spune-mi mai bine ca ma iubesti ! 10 decembrie 2001
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate