poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-13 | |
Tu n-ai știut, n-ai auzit
cum sufletul-ți striga să nu mă pierzi, să nu mă uiți, chiar înainte de-a ajunge-a mă cunoaște, chiar înainte de-a fi mîntuit de-o ființă-asemeni ție, în roua primului sărut adevărat, la fel ca pe pămînt și-n ceruri… Cum ai pierdut o viață și-un apoi, și un apus de soare privit de pe-o altă stea, o ploaie ce ți-ar fi hrănit nescrisa fericire. Tu n-ai știut că-n palma mea port firul de “nu mă uita” al dorului tău rătăcit în ne’țelesuri, și dacă ar fi fost să fie flacără din marmura de lacrimi, vie a lunii, să-ți fi șoptit de soarele-i, suflet pereche, m-ai fi citit în zorii orișicărui zîmbet ce ar fi răsărit ca universul dintr-un singur punct îmbrățișarea noastră. Dar n-ai știut, nici nu vei știi, că eu, femeie sunt din coasta ta, și doar cu mine învăța-vei a cînta pe veci, în întuneric, la fel ca și-n lumină, iubirea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate