poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-12-29 | | joc si margele colorate Stateam la geam in brate cu fotografia ploii si comparam sunetele. Tot "tic tac toe" si aici si dincolo, numai ca acolo, in strada, cateodata, chiar si pietrele din pavaj isi permiteau sa planga, sa izvorasca ploaie, in asa hal, infernal, incat prefaceau in umbra toate copiile de nori hexagonali de sub tampla robotilor care mimeaza artificiale ploi sau doar X si 0 si margelele de sticla, colorate, din noi...*** Daca in ochiul tau isi are culcusul fierbinte un alt ochi, pe care privirea nu-l mai tine minte, lasa-ma pe mine, fiara cruda si mult prea botoasa sa-ti adulmec, macar in oglinda, imaginea fierbinte, sticloasa...*** carnal Dă-mi voie să te mușc de crizantemă uimit până la sânge de petale ce-ai aruncat pe site, ca anatemă poeților din gări octogonale. În schimb mă vor mușca de jugulară toți înălbiții, fără rime barzi, crucindu-se de marea-mi îndrăzneală de-a admira, carnală, cum mai arzi. *** de rece toamnă sublimă Frumoasă revoltă și zâmbet fin Fie uitată "invectiva pasivă", Cu-ntreaga toamnă, in fața ta mă-nchin, Așa cum fac lăstunii în derivă De crizanteme și chemările ploioase Zău, uită la fel, dar adu-ți iar aminte, Cărările luminii ne-or aduna, pioase, Langă izvoarele pustiului fierbinte Sau poate, blânda toamna să o lași Rătăcește-o, sublimă, pe o frunză de nuc Încât găsind-o pe alee, printre pași Mă jur vârtej de clorofilă să-ți aduc *** recurs la erata Ham-ku Fabula buna, maestre Genuneanu, O mica doar greseala, inocenta, Nu lantul ii oprea griveiului elanul Ci doar o aurita verigheta. *** ancora delicatului inger Ai ancora in loc de inima stanga in loc de inima dreapta sunt nisipul coralii care strabatuti de ancora se intrepatrund conturand marginea lumii daruiti in secret subjugati dar mult prea atenti la detalii Nu te-ncrede-n fustanele/c-ai sa plangi dupa lovele "Doarme Marele și Bunul și eu cerc la nesfârșit să-I grăiesc și să mă mântui... Fata ceea, nea Mitica, spre care-l trimiti mata e tocmita de talica sa-i ia bani si sa ti-i dea. *** fiorul s-a rascolit/trei etaje si un pic Glasului cel carcotas O explicatie simpla: Rar clipind, in balconas, E Liviu tragand...din pipa.*** topirea ghetarilor din nouri Iubirea, de-i un sah etern picteaza fulgi de nea pe chip chiar si atunci cand norii cern patimi prin care te-ai topit.*** haina rea și dușmănoasă :) Gen(i)ul său atins genetic ne-mprumută sanguinar lichid roșu în pahar și-n aortă zor eretic de a-i contesta fin har fără a avea habar că pierduți în vers-bazar ne vom curenta electric... (sau eclectic, așadar) *** Ipse si Valentine fără frontiere L ansat la apă, vel-maestrul Ghiocel A prins în provă coapsele gândirii - U luci în gardul prea-ghimpat al firii R ănite în siajul ei rebel. E ra și timpul, au șoptit prin valuri, N ăluci verzui de palide meduze, Þ ipari alunecoși ca niște buze I -au dat forțat sărutul de pe maluri, U niți prin ploi de aplecate scuze. O lume se-aduna liberă-n cioburi, R âdeau sclipind cu aripile-nvinse Armatele cocorilor spre Ipse Și arca lui cea strânsă de prin scorburi. A dulmecat de mii de pelerine N isipul, aur fin și închinat de ierburi, U itat, a fost răpit de Valentine...*** floare de eroși Fiind eu contribuabil mincinos trăitor la bloc, m-am aburcat gâfâind ofticos pe treptele acestei poezii și tare m-am împiedicat de grila năvod noapte - zi, astfel încât călcăturile zguduitoare au stricat așezarea petelor în soare și coloanei infinitului dreptei judecăți despărțitoare de versuri bucăți pe din două sau chiar mai multe jumătăți, care jumătăți se prindeau în altar surprinse de o lavă de pâine și vin chihlimbar pe creneluri de burg - “cheese, cheese”, mă ciocneau de țeastă cu halba cea « freeze » englejii portogalii hooligănoși – săpat în granit, nimbul de ziduri spargător, prăvălit și cioplit, clipea vestitor ca o barcă pe valuri abjecte în adânc cu focul pe maluri unde eroșii mint iar săgetarea părăsiți și-o mai plâng *** Poezia ca un vulcan plutitor Poezie - lava, poezie - cant de zmeu rasucit poezie - miere, otrava poezie - inima cu pres albastrit mazga de vise cu apa salcie la urma deschise prin dig – POEZIE *** frace prins in ace Plânge fratele Ion ca după injecție săgetat de Cupidon fără vreo intenție. A intrat fără habar dintr-o glumă comică și-i, fost colecționar, gâză doar, agonică. Stau și mă tot uit la el pură introspecție, c-am un frate cam rebel (frate de colecție). *** ioc imaginatie Limba-i rea, sarcastica, nu ia-n seama gratie. Dorul de-arta plastica- ioc imaginatie. *** muzichie portocalie Cu privirea de rosu imbratisam trupul tau bicolor gram cu gram in rosul meu prin simturi calator Straveziu corpul tau vedeam prin el de alb simfonie nuantele ochilor bleu mi-adanceau nebunie. Sufletul imi zbura in spirala rascolind structuri si culoare galben de gala aveau diminetile tale Pe din afara lumilor timpului eram contopire culorile nordului sudului bicolora iubire Zambesti acum, ca intr-o taina ce singura-o stii eu sunt rosu fum iar tu ai ochii portocalii *** sapte vieti subtile Armonie frumusete sfere si puncte subtile mai da-mi Doamne vieti si zile si-nca mii de diminete mintea mea ca sa priceapa misterele feminine *** struguri arsi lunii veneam de undeva vesel si-am plecat trist luna aia sprijinita de obrazul poetei ma ascunsese sub pleoapa si tacea si taceam mai exist? *** Federer cu pleata-n vânt/cat mai ești, alții nu sunt Pe vremi ce-aduc dureri și ger Chiar și matricolele pier Cum bine zise-un Calimer La schimb de mingi cu Federer. *** Încântarea necântărilor nu mai vedeam prin cușca de bazalt urcase zid prin barele de fier mi se făcuse dor de voal înalt sub care-mi rătăcea ultimul cer nu mai simțeam scăpare strâns avid eu meșterul din zece rău ales visam la voaluri încă ispășind plângând după iertare tot mai des și funde împleteam de-albastru vânt sau cenușiu ca piatra ce mă sapă dar le simțeam tot eu că-mi strâng de gât și mă separă-n sânge, lut și apă. *** În ureche mi-a strigat/blândul înger scăpătat Cât despre îngerul cel scăpătat, uite ce, de curând, am aflat: Ba de-ai apă îl adapă că vine gerul și-l scapă mai sub deal sau mai sub vale de focul măriei-tale * hai și-așază-l pe grătare de sănii duminicale să-l sucim să-l perpelim pe îngerul cabotin să-l stropim miloși cu vin să nu-i smulgem să-i ferim aripi frânte și destin sau mai bine să venim să-l surprindem să-l murim fără zbateri, fără chin, pe-acest înger pelerin, care-i dus sau poate nu și de-i stins oi ști doar tu, tu ce-l mâni, demult, de zor prin țara pisicilor și lași colții lor să-l joace și să-l scuture, arzoaice, de penajul sclipitor ce-am văzut pe botul lor c-a rămas din linu-i zbor…*** Înger fără aripi, dus, cu aripi de rumeguș Am o pereche de aripi nu le dau scump, doar cât să rup din coltucul de patimi, am doar o pereche în plus cu pene-aurite care-acuma, grăbite, s-au strâns, pentru lacrimile tale, căuș. *** Doamne Doamne apără-mi de ciudă firea mea la colțuri udă din zăpezile topite coase-mi muguri în orbite sau de zi nu vrea să-nceapă fă-mă iar doar lut și apă. *** ghicitoare în rouă Inima mea se rupe în două linia vieții e umedă rouă și-n sângeria cărare ghicită găsesc din îngeri ruptă aripă. În palma nopții încă mai plouă... *** ziua mea joi azi cand e joi si, dupa cum spun ingerii colibelor de stuff, "nu am chef de nimic", nici macar dupa stelute sa strig am dat de aceasta poezie a zilei de miercuri. Stiu ca e frumoasa, dar nu reusesc, decat uimit sa-i privesc plutirea ei in ziua de ieri. Mai apoi, m-am desprins din sfera orelor prin infinite cercuri, dar n-am mai intrat in ziua ei, miercuri frumoasa, ci tot in astazi, urata, ziua mea joi*** oglinda și hipnoză M-ai hipnotizat mă pipăi sunt întreg și șoptesc am scăpat macar brațele picioarele nu le-am pierdut nu le-am amestecat si le mai simt așa cum le-am știut sau nu ba nu astea-s mâini și picioare țin minte dar eu ăsta care se uită miop în oglinda schimbată eu cine mai sunt ? *** of de giuleștean Pe japoneza cea cu ochi de șarpe eu știu cum o chema, că mâini de lapte avea, crescute-n mămăligă EMA, zis Dolha, și juca în Ligă. *** greaua stea si Galbenul de Soare Ce trece vremea-n galbene surasuri pe sub voal in rug albastru ard invidii seci ce-mi crapa increderea ca uite ce de apa am in genunchii mei de invins cal... *** Luminita si tunelul Pe aleea-ntunecata el zarea venind lumina si-alerga intampinand-o far' sa ia in seama sina, din tunelul de sub munte il intampina cu brio trenul vietii si manevra steguletului de-adio. *** carabus invartecus gargarita ri ta zboara-n poenita lacrima mireseihttp: *** inmiresmate petale florile ele miresmele cresteau linistea lor priveam trupul tau cum fiecare gand un izvor de alba lumina verde pal curgand prin lacate iedera iarba fiarelor dadea zbor *** cenusa florilor Eu stiu ca pielea-ti fina o voi simti, cenusa, pe-a ochilor gradina, de rai inchisa usa, eu stiu ca-n epiderma ai bomba parfumata, distrugere si tema, de timp dezamorsata, eu cred si-n inchinare ca-nmuguresti, de-acuma pe-a florilor carare astept sa cada bruma. *** la steaua care se-nfipse Maestre, dupa 10 zile trecute fix peste-`ntai Mai, s-au ofilit pe camp zambile si stelele ce rar le dai. S-a pus rugina pe trompete si secerile-s aramii taind spre ceruri cai concrete nu strig spre Stea: "de ce nu-mi vii?". Si nu ma vait de rea uitare, ca tot privind spre clasament marita-ti Stea frumos rasare pe locul doi cam permanent. Asa ca nu-ti scuza severe uitari de stele in "antan", de cugeti mult, vei fi, prin ere, nu Becali, ci Buridan. .................... Multam de lauda ascunsa, in buzunarul de la piept am pus cometa mea netunsa pentru-"Autorul" cel destept. *** Cresc iar zilele fructe, ne-a toropit lumina si olfactiv ne-mbata cu aburi de cires, sub umbra mainii sale ne apara Codrina de razele-nfrunzite patrunse prin Verdes. Tot ciocanind cu versurile-n van El, Gen(i)ul epigramelor spumoase s-a hotarat, de-acum, sa dea la oase si-asa ca Cioaca-a devenit Ciocan. *** Rudy Valentinlantuitul sonet rebel Rudy rupe buza lumii, ii infige acu-n soapte, sangerand cuvinte coapte cheama din adanc postumii. Strange fulgere egale, moare-n aschii de lumina, zanele de prin gradina il acopera-n petale. Se trezeste-n raza lunii, ca un fluture pe lampa, omorand din flori salcamii. Stinsa-n geana lui sarata toropind tot focul lumii umbla toamna dezbracata. *** MICRO POEME clepsidră asfințind în clopote de jar limba de clopot amurgește senina vale-a vieții arșiță duce austrul spre moară secundele nemăcinate secetă iar ? clipe de gheață pe munți urcă norii și-n aripi zbat piscuri de gheață foc albastru pene albastre-n zbor îți cântă ochii sala de operație albatros peste sloiuri roșu se zbate inima ei în salon *** lama de raze secera fâșâie blând galben de soare sânul tău, amazoană lacrimi de vară umbre au ochii corăbii spre nadir trec pe lacrimile fluturi Câmp galben de soare un zbor freamătă lanul fâșâie coasa Secară fumegă vatra tălpi de cenușă și praf se cară șatrahttp:*** cantec la vie struguri sub talpi norii de miere acum canta feteasca invie galben ars polog vesnica pomenire frunzele-nvie camp de toamna ceasurile mor must aspreste-n limba campul rostogol *** EPIGRAME variantă neaoșă Cuvinte, joc secund spumos, Că sexu-i slab sau că-i frumos, Deși contează doar, se știe, Când este sex, deplin să fie... *** urare de luna cadourilor Tot după colț, stă Moșul supărat, De-arginți ce-a dat pe blonda răpitoare, Iar drept cadou prea - mândra i-a urat Că nu-i destul, drum bun și "La mai mare!". supărarea lui Moș Crăciun Tot după colț stă Moșul, supărat De-arginți ce-a dat pe blonda vrăjitoare Că fata, după ce l-a "dezbrăcat", S-a dus șoptind:"Noroc și la mai mare!". *** E simplu, toți am cam iertat greșeala, Zeiță mândră și ne-ndurătoare, "Căci fin’că-i" de înțeles sminteala Când nu găsești minciuna salvatoare… Zicerea Maestrului Genuneanu (spusă înainte de apariția romanțioaselor scrieri ale ucenicului său, Minulescu), atunci când i-a trecut supărarea pe "mincinoasă": Eu știu c-ai să mă minți și mâine, zilnic, apoi, cât toate-odată și-am să te iert, de-mi minți: „Bătrâne, clipa cu tine fuse minunată!” Când spui DA, din civilie Ai intrat în oastea care Prin înfrângeri, chiar și-o mie, Trece-n pas de defilare. De știi secrete multe, nu-i bănat, La doamne cât te dai de priceput, Dar chiar așa de-aproape n-am crezut Că poți s-ajungi de conjugalul pat. De stai la usa nu mi-e frica, chiar de-i nevasta singurica, dar am o spaima, neatent sa nu te traga...vreun curent. *** frica sparge repede/capul cat un pepene Pe fereastra de-ai sarit nea Mitica, te-ai pripit, minijupa jucausa "Etaj X"-avea pe usa. *** gradele sub zero sunt/strânse-n epoleți de gând epoleții-i dăm deoparte cât să mai vedem prin sticla gerului, urmând ursita gradelor, ca semn de carte. *** Regretul butoiașului nechibzuit Butoiașul mic de țuică Și-a pus o doagă și-i mâhnit Că-i borta mare-n scândurică Iar cepul lui e cât un nit. Cardul Visa și ne-nclinatul turn din Pisa A alintat-o: “mio pisa” Și-acum e singur și nebun Că i-a fugit din Dom cu Visa Taman în Pisa la alt turn. pe-aceeasi tema variatiuni,/fara prostii, fara minciuni Ea a fugit din vechiul Dom cu-al lui card Visa Și-acum e-un Doge-n plus cu minus “doagă”, Nu-i de mirare starea lui beteagă Când tot ea înclinase-un turn din Pisa. Despre căsătorie, trecerea mierii, venirea fierii Dogele-ăsta e-ntr-o doagă Mila n-o să-i vezi de-acum Dom’ de sus să-l înțeleagă Rău îi face ce-a fost bun.*** Casatorii exotic Din ciclul "Ierbivorul si omnivora" Un gand de fuga si reci spaime-o mie Pe sotul proaspat mult l-au incercat Cand sotioara-n pat l-a invitat Punandu-si sortul de bucatarie. noi stătuți, iar el cu stare/și cu poftă...de mâncare din serialul "Vecinii cei miloși și tânăra soție plânsă": Văzând că ție-ți arde numai de mâncare Iar dulcea, calda, tânăra-ți soție Stă singurică, plânsă, în bucătărie, Trecut-am noi de-am pus piper și sare. *** Senator cu motor/ ia si adevaru'-n zbor Var. I : L-a tot plimbat prin lume mandrul senator Si plete-i fluturau, ca vorbe-n vant, Dar cand frizerul a-ntrebat :"Pai cum sa-l tund ?" "Sa-l faci...pierdut.", i-a spus despre-Adevar. Var. II: Plimbat pe la votanti, mandru-Adevar S-a saturat de tras de par si vorbe-n vant, Dar cand frizerul a-ntrebat: "Pai cum sa-l tund?" "Sa-l faci...pierdut", a spus un senator. tanka-boy si tanku-mos Var. 1 (tanka-boy si tanku-mos) A-nceput cu-n rand, dar bine acest nou comentator, ce-a lovit in Adevar si-n "Mosul" verbelor fine. Var. 2 (hai ku frumosul) A scos mosneagul, din desaga, epigrama si-n timp a cizelat-o cu-n cutit de os, da'-n loc de "sarumana", "multumim frumos", dupa festin, sarit-au pusti sa-i faca "sama". Var. 3 (letter no. three) Io sunt Mircea?! Da, mosnege Si te-ajut, esti la-nceput: Pasu-ti stramb, pentru a-l drege In spinarea ta ma urc... repetir cu senator si clape de clavir Var. I : L-a tot plimbat prin lume mandrul senator Si plete-i fluturau, ca vorbe-n vant, Dar cand frizerul a-ntrebat :"Pai cum sa-l tund ?" "Sa-l faci...pierdut.", i-a spus despre-Adevar. Var. II: Plimbat pe la votanti, mandru-Adevar S-a saturat de tras de par si vorbe-n vant, Dar cand frizerul a-ntrebat: "Pai cum sa-l tund?" "Sa-l faci...pierdut", a spus un senator. " Mea culpa: Genu-i geniu, sa se stie/ si n-are pic de chelie Maestrul nostru Genu-i geniu` cel matur Ce da exemple de-nceput copiiilor Dar uite ca-i lovi cu ghioaga-n tur, Semn ca-n curand va da si-n mintea lor. *** microb si durere Lui Sorin Olariu: A admirat jocul fierbinte pe locul sau predestinat, el, microbistul prea-cuminte, cascand decent, cu gand la...pat. lui Calimero (in litera si spiritul jocului defensiv): Degeaba dai averi, pamantul se-nvarte iute, gafaind tu fugi pe loc, ele, ca vantul, te lasa doar cu-n joc de fund... *** joc secund In doi rezista ei doar daca vremea le-aduce, mai tarziu sau mai curand, prilejul dezgolirii si averea traite-ntr-un alt joc, mereu...secund. *** nostalgie de cărăbuș Eva, Doamne, e o floare ce mă-nconjură-n petale, când o urc, biet carabuș, ghimpul limbii-i simt de pluș. *** Urmașii Rromei Nu neg adevărul glumei, doar că, la recensământ s-a văzut: urmașii Romei nu-s românii, rromii sunt. *** explicatie usor oloaga Plecat-a dupa pasari, bun ornitolog, sa-i faca mandrei lui inel cadou, dar cand s-a-ntors nu mai era si-olog la alte pasari a plecat, din nou. *** de poezia n-are spor/romanu-i mandru prozator Stiu ca deviza ta, epigramist sonor, ti-o vei schimba, de-n zori mai vii spasit, caci tot spunand povesti, la nesfarsit, inevitabil ajungi prozator. darul dulcilor poeme/nu fereste de blesteme Ion veni acasa mai devreme, cu flori in brate si neanuntat, in gand cu dulci, de neuitat poeme, dar s-a oprit. Pe usa: "Ocupat!" *** Vin si eu, chiar daca nu-s/ macar Muz, daca nu mus Replica la comentariul: Sunt cuminte, / iaca vin... al lui Ion Diviza Nu de Muz(a)-are nevoie Elia ci, fara voie, doar de-un mus sa-i spele puntea visului pribeag, cu fruntea. *** carul cu bivolari Fost-a el prins in drumul catre Tisa, sau din patucul cald a fost saltat? E-atata larma despre gurul deputat ca nu mai stiu de BRD-ul plansu-MISA. *** și totuși, cătrănirea E clar, sunt mulți veniți, puțini aleși. Și strugurii, din mulți culeși mai toți dau must cu gustul zer. Nu-i vin de-ajuns și mai deloc B.Itter. *** limbaj a-ncercat Genu incet sa se-apropie de-o dama si-a ajuns, platind, ca vama, doar…limbajul aferent *** maestrul Genu`-i cumințel/ c-are-n față-un năsturel Decât soacra în picioare să îți calci, nu-i bine oare pe nevasta-ți mai tot timpu` s-o calci, Genu`, pur și simplu ? *** La Sfântu` Genu așteaptă Pe Sfântul Ștefan îl făcu “curvar” și se găsi « viril », scurtat de cap, de l-ar fi prins și Þepeș , vai și-amar… L-ar fi-nălțat la loc, dar în proțap. *** Sfat ginerelui bătăios Decât soacra în picioare să îți calci, nu-i bine oare pe nevasta-ți mai tot timpu` s-o calci, vere, pur și simplu ? Limbaj vulgar A-ncercat Mutu, decent, să se-apropie de-o damă. Și-a ajuns. Plătind, ca vamă, doar…limbajul aferent. Car cu bivolari Fost-a el prins în drumul către Tisa, sau din pătucul cald a fost săltat? E-atâta larmă despre gurul deputat că nu mai știu de BRD-ul plânsu-MI-S-A. *** Augustei Tinerel odinioară, e-acum ghiuj, dar Augusta, ca pe-un bebe, “într-o doară”, l-a înfășurat…cu fusta. vârsta a treia a la Marllyn De-n zadar cu vântul fin a-ncercat să-și miște voal, a batut, precum Marllyn, fundu`-n gura … de canal. Glezna-i, soi de-un metru și-ncă, a pășit scundul canal și-n tăcerea lui, adâncă, l-a sărit și pe...dedal. *** previziune partinica Din leganat, statutul său bonom l-ar pierde, dându-se iar huța, rușinea de bipezi făcând maimuța, paradoxal, sa redevină OM. *** Genu-laudae-din-inimae Glasul său e chiar ca trenu`, Epigrama-i înfioară Norii grei de spaimă-amară. Unul e Maestrul Genu! La multi ani, maestre Mitica! *** panaceu Rețete-ntr-una-ndură vena, mai îngroșată sau mai slabă, dar panaceu, vechi și degrabă, e tot maria-magdalena… *** Pepe-lea "El, 40... pe talpa lui Ea, 35... pe tocuri cui" Diferenta - spune lelea - intre sexe, ca-n poveste, este-n numa` ce priveste acel cui al lui Pepelea. Te astept" - mi-a spus, si-s trist- ca sa-ti bat in talpa cuie!", crezand (prea departe nu e) ca-s fachir sau masochist. *** et It Be Dacă răspunsul clasic spui că nu e, din patru, doi nici gând să las din mers, atunci încerc o variantă-așa, cam șuie și spun că toți erau "numai atât":The Beatles. *** PARODII Nepasare no. five ce-i pasă gardei la sol de mașină ce-i pasă Magdei că nu e lumină ce-i pasă pietrei că arcul se rupe ce-i pasă Petrei c-o mângâi pe crupe ce-i pasă stelei că saltă-n oglindă ce-i pasă Elei c-o fac să se-aprindă ce-i pasă ploii că-n abur e toată ce-i pasă Zoii c-o culc lângă roată ce-i pasă tinei de urma cleioasă ce-i pasă Zinei c-apăs și m-apasă nu-i pasă n-o doare nimănui nu-i mai pasă că mașina mea moare chiar în drumul spre casă că rămas fără frână în plin bulevard am ajuns doar c-o mână să mă sprijin de gard și din cel ce eram pe cinci roți plin de vervă sunt acum un sărman pe o roată-n rezervă Pe gardul strâmb, scria demult de se-umezise șpaltul: “ce-ți pasă ție, chip de lut, dacă-oi fi eu sau altul?” *** Aniversări La multi ani ! de pe-o colina Spun: "La multi ani!" marite Jupp, tu, trandafir al epigramei si poantei suple, aparut spre-a da uitarii ziua Damei. Cant: "La multi ani !", "diamantin", "insurubat" cu acu-n miere, poate faci cinste cu un vin c-ai bitter slab si nu ti-oi cere. Strig: "La multi ani!", mult "upgradat", esti crescator de rime fine, dar te-mbat eu si, pe-nserat, iau butoniera ta la mine... *** 11 MARTIE 2004 - La multi ani ! Maria si te-astept eu pe carare/sa apari cu "apa tare" in pahar si in ulcioare/sa gasesc stele de mare si te-astept in coltisor/ma usuc intr-un picior la Bursa poetilor/eu te-astep sa stiu ca mor Asteptand mor mai usor... *** La multi ani, Cami ! C e tarziu, mi-ai soptit, se mai leagana-n alge A ripi de albatrosi stranse a clopot. M irosind a fructe de mare, timpul tropot I erta-va printesa de clepsidrele cange. P ietrele ard, cald slefuite-n lumina, E ochiul tau stang, peste el ochiul drept, Trecerea-ti ne fumegase coralii, prin piept R auri de ganduri in aur taiau clipa senina. E ra ziua ta, asternuta spre tine, incet.*** Peisaj de primavara-vara vietii (LMA) L a multi ani!, ii spun poetii, i nimi largi i se deschid, v inul curge, iar scaietii i au al pribegiei ghid usuiti de vantul vietii. N ea de fluturi cade-ntr-una, a ripi, anii urca-n horn, n ori din frunte-acopar lumea u nde scrie "nea Anton". La multi ani de poezie, Liviu !*** legi scrise Filip, Aleks, Minos, Alma - stima noastră și mândria - că prin voi, trecut-am vama unde-i Lege Poezia. *** zodia leului greu Completare (LMA trei p-a patra) C-așa site mișto, văleu, făcuși mândre heri-zeu, ca zic mulți, nu șugui eu, ești din leat cu leul greu. *** Multi ani si felicitari La multi ani ! Ani multi si fericiti de poezie si luminatie. A nii tai frumosi de-a valma, L ebede-n vazduhul vietii, M ulti sa fie, ca poetii A rsi de vraja-ti, draga Alma. *** A nii trec, scrisi pe o punte, Z ile mor si, in seif, R une-albastre de-apocrif A rd cu vrajile din munte. I erburi sterg, ins elatoare, L acrimi blandelor fecioare ? *** E legie-i cutitul si inscriptie-n piatra N odul sfarcului silex cade-n sangele alb I nimi roase de neguri ingrijeste cum iarta G enom serpilor aripi dar e sufletu-i cald M ugur copt piromanilor flacari si poarta A n de an val catarge la tarmu-i se ard *** R aze din grif izvorau stâncile A tunci când Zamolxes, sfâșiat de săgeți, L egase în farmec poruncile U riașului popor al prea-mândrilor geți. C ântecul ei am văzut cum topise zăpada A dâncindu-ne-n glasul zeiesc – Daciada. *** La multi ani, Dana! D ana, darurile-ți cântă A ni frumoși culorii tale Numele mătăsii-n cale Arde-ți lumi ce nu cuvântă. Șiruri lungi, venețiene, Trecu-ți frunzei clorofile, Elixiru-ți, printre file, Fagurilor dă prin gene Nod mentolului din zile. *** miezuri de lună Miezul nucii lasă-n coajă Opărita zeamă-a vieții, Opalin induși în vrajă Nucii bat fuiorul ceții. Ca și când, lovite-n vară, Hematiile-și apleacă Inima înspre afară, Lin doinind frunza ce-o calcă. Din miez luna curge-amară. *** La multi ani ! Cris Buzele-i intrate-n bara de inox Reflectau ciudat greierii-n rimel Iarbă firul aspru cântului rebel Gri cât glezna-i lisă aspru-n paradox. Atârnau lascive gene anonime Elongații aripi peștilor secante Lin alunecate-n pântecelui pante. Ardeau ochi dorinței Cioplitori de Rime... *** La mulți ani, Liz ! Lumină de înger i-acoperă chip Ierbar dimineața coboară-n cascadă Zori prinse-n dumbravă, lăcrimând nisip Umbrei dese-n arbori căutându-i sfadă. Calda ei grădină cerne-a toamnei rochie Albele petale adormind Patrocle *** Felicia - iris de icoane La multi ani si frumosi, Floris! Florile-si cern in surdina petale, Lin, drumuri desfac in balsamuri egale. Ochi - rani de lumina si dor de-ascunzis, Reci pleoapele-si cata in iris frunzis. Icoana de ganduri sunt anii, aripa Sapand ruginie prin zbateri de-o clipa. *** bestiar in vestiar Mi-era poftă de-o carte-o închid Ieri o curea cu vopsele de sfoară Cuțit ce e gândul cojit de pe zid Hohotește-n măsele și-mi zbiară: Ești o bestie cântătoare pe-afară La ce bun la ce rost să-ți deschid? Mi-era poftă de-o carte-o arunc Atâtea cuvinte gravide-n podele Rup lemn cariul e încă un prunc Trenă de morți împletite-n zăbrele: Ieși bestie mă strigă de-ajung N-ai pașaport de umblat printre stele! *** muguri si frunze De-o zi sarcasm, de-o zi alun, Organic val frunzele-apun, Revers rotund, rănit în vad, Autumnal frunzele cad, Se-așează ramuri peste ploi Azi de nu cazi, eu mâine voi, Roua de-mi lași, muguri virani Am să-i dospesc în: LA MULÞI ANI! *** felicitari, LMA Carari, anii haituie luna pe care umbrele o adulmeca din spate, de pe zid unde flacari deseneaza pe ecrane vulcanii crescand *** MADIM Mii ajung avioanele-n zbor de hartie si fum, Azi, ca si maine, se scutura-n cruce de flori, Dinspre vis vin maree de rujuri, acum Irizand, printre aripi de ingeri, culori. Mii ajuns-au minunile, intr-un singur parfum.*** COLINDE colind parțial color/dinspre Podul lui Pogor Boieri Ghiocel și Calimeru’ primiți colindătoru’ stingheru’ care-a fost oprit de geru’ și n-a mai prins Messengeru’, că anunțul ce-ați făcu’ tare iute dispăru’ parcă l-o mânca’ lupu’ arde-ai-ar lui sufletu’ și-apoi în așa pleiadă de maeștrii, toți grămadă, adunați mănunchi să-i vadă lumea, ca la promenadă, n-avea rost eu să mă bag să-ncing jarul de harțag, ca don Nimeni de Pârțag să dau, nedibaci, ciomag, în cap de maestru drag. Dar dacă făcut-am pasu’ și-am dat în poartă cu nasu’ rog primiți-mi iute glasu’ cu-n colind pentru Parnasu’, prima parte, cum e masu’, despre ce a fost prin Iassu’: Durmiți gazde Durmiți, gazde, nu sculați, vreme e să mai visați că din cer îmi dați în dar mici steluțe de cleștar. Refren 1: Frumos vă voi comenta și cu spor, o steluță când mi-ți da de flori de măr. Strig la poartă, Alma nu-i, doarme cu-n nor căpătâi, tic-tac-toe, fără spor calc prin Podul lui Pogor. Refren 2: Dormi, domniță-n gând cu noi, copilași, de ne-oi dai versuri și moi colțunași. Dăruind din suflet har, doamnă troienită-n jar, a venit, speriind stihia, din Decembrie, Maria. Refren 3: Glumind tandru mi-a lăsat să citesc despre Craciunul visat, românesc. De-am mers spre Bahlui, la vale, m-a-ntrecut Gabi, călare pe cal verde, de trei ani, care mușcă din dușmani. Refren 4: Eu cu tine-aș alerga dar nu-i loc nu-ș „ce primăvara mea” n-am noroc. Vămuind de drumuri roza calcă mândru „lacrimosa”, îi curg pletele ca râul, scalp de îngeri are brâul. Refren 5: Mircea însuși mână iar, n-are păs, scenariul ca telegar, far’ de-ovăz. .............aici colindatorul ostenit ia o gură de Borvis d-ăla putrezit și zice cu ciudă, icnit, ultima parte din acest episod al serialului nărod: M-aș porni a colinda pe la site-ul altuia dar nu-i nimeni barosan precum Radu Herinean. Refren 6 și 7 pitici: Să treci mândru, pas cu pas, prin pridvor, măreț ctitor de Parnas, editor, să te-admire mândrele, mult să vrea să le-arunci steluțele, hip-hop-șa. Plugu'-n altă variantă/scurtă și cam "ambetată" Plugu’ scurt, de Parlament varianta de Senat cu urătorul sedat Mulțam fain de gândul bun, Corifei fără stăpân, că de ieri, cu multă grație m-ați fost arătat la nație, că m-ați primit în palat să colind, ca omul beat de iubire, înecat în cuvinte, ca-ntr-un lac, iar voi nu v-ați supărat ba m-ați primit și-n cerdac (și acolo m-ați lăsat spun obraznic, făr’ bănat). Stând și măsurând eu tinda singurel, strunjind colinda, m-am gândit, cu omușoru’ să vă urlu Plugușoru’. Prea devreme? N-am habar de al vostru fus orar, dar cum la boi pus-ați jugu’ dați de-o parte beteșugu’ c-o să vă umple belșugu’ de vă țâp eu altfel Plugu’: Aho, aho, măi frați poeți și surori ce îmi sunteți, lângă noi veniți să beți și-n brațe să vă strângeți, cât mai tare, cât puteți, iar câți întregi rămâneți să strigăm multe, în cor, d-ale politicienilor: S-a sculat, măre, mai an, primar de catamaran, chelul magic, ortoman, numit Băsescu Traian și l-a pus să marce ban pe finanțistul „scorțan”, badea Teo Stolojan, dornici ei de pandișpan, hotărâți să mi-l doboare chiar pe premierul-floare, pe prim-ministrul dulcel de îi zice Bombonel, care și de ia Trabantul tot aduce-a „Arogantul”, și care ne-a dat în dar mașina cu girofar. Ia să mânăm noi, flăcăi mai cu burți și mai fleșcăi, fără dinți, dar încă răi, și-om sălta din budigăi. Mânați, nu strigați în Van, hai voi Filip și-Anton, Pan. Mânați măi, hăăăi, hăăăi! Și de-am pornit a ura, păi s-o ținem tot așa, cum zicea „tovarășa”, dar mi-e teamă c-om pleca, că toți trebuie să trecem și-nclinați să ne petrecem pe la toate n-șpe case ale lui Adi Năstase (fălos mai e domnișorul de ne umple Plugușorul) și-apoi pe la Cotrocelu’ unde râde-ntr-una Nelu și ne-ntinde zăhărelul, să-l alegem tinerelul! Uite c-am vrut să plecăm dar cum ne rugați să stăm vă mai tragem o cântare, de ne dați din fonduri Phare euroi, nu lei cu gheare, ușurei, fără valoare și nici nu băgăm în saci nuci secate sau colaci. Ia mai dați puțin din bici, voi cei pici cu mintea brici și-n limbă cu mult arici, când degustă picuri mici. N-ai ku ce, dar ai nivel, mână tare, Magister! Mânați măi, haiku, haiku, hăăăi! Așa că, măi dragi boieri, nu mai țineți de averi, să le dați la urători și s-aveți de sărbători casa plină, de noi toți: mult isteți și poligloți, diplomați și fără teamă, cum se vrea și Mircea Geoană, șoferi cu limbaj salon ca bodyguardul Miron, cuminți, stăm unde ne-ați pus, s-avem epoleți, ca Rus, strigăm tare, uităm frica tot comunicând cu Nica și de-avem doar pas săltat ajungem iar în Senat, unde s-a vărsat butoiu’ și miroase-a Vodcăroiu de ne moleșim complet și dăm Plugul mai încet, rugând să ne mai iertați de-am greșit, ne cenzurați, iar de am avut vreo vină puneți roșie bulină. Ia sculați-ne un pic, dați sirene din buric și cu mândra Dominique (saru-mâna pen’ chat-chip) să strige-nsteloșii toți și să mai dea niște zloți. Uhăi, uhăi, badie, măi, uhăăăi! Ascultând, ați obosit, noi strigând, am ostenit, dar i-auzi cum Cornu’ sună pentru armia română, e-acum timp să ne trezim că ne urlă-n cap Vadim care, aprinzând iar torță, vrea-ncins în cămăși de forță. Doar un ungur mic, în dar, îi dăm lui Ghiță Funar să-l picteze el, măiastru-n roșu, galben și albastru, ca pe băncile din parc, unde stăm noi ca pe arc, când e frig de iarnă grea și vin fiert tare am bea, dar nu-i nimeni să ne dea, să avem mustăți colac ca Oberfuhrer Þiriac, să fim stăpâni "pi tăt" viul ca baron Sechelariu. Da’ noi am rămas la ușă că pe limbă-avem căpușă cum avea și Cosmin Gușă. Așa că, măi dragi colegi, chiar de om părea mai blegi, eu zic să oprim căruța să dăm spre casă fuguța și să-i tragem un somn mic de 12 ore și-un pic. Opriți plugul, măi fârtați la poezie dedați, dedulciți la multe rele, lăsați-le să se spele, nu-mi dați pe spate nuiele de diferite nivele. Opriți plugul măi băieți, nici să stați nu mai puteți am ajuns ca vai de noi, gâfâie săracii boi, gâfâiți nervoși și voi c-am dat brazda cea de plug prea lungă, prea din belșug și-am urat mult printre dinți să ne-audă dintre sfinți unde stă întregul an, chiar măritul Herinean (nu-l credeam, din jilț dat jos, să-i facă „poof” lui Savos). Hai, mânați încă o dată, să facem prin site o roată să cinstim cum se cuvine maeștrii verbelor fine: Calimero/Ghiocel - cel mai și și cel mai cel, Genuneanu - Christmas Moș, n-a fugit de caltaboș, Bitter - ce-a stropit cu stele pagina și cu mărgele, Cătălin – a’ lu’ Răpciune, mult ne-a spus el bancuri bune. Sunt și alții plin de har care ne-au dat glume-n dar și vin roșu în pahar, dar (mai e și înc-un dar) vad c-ați pus mâna pe par și mă retrag, așadar…. Strigă munți și strigă văi Mai stați măi, Hăăăi, hăăăi! *** Mențiunea editurii: Textele cuprinse în carte sunt culese de la comentariile făcute de autor. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate