joc si margele colorate

Stateam la geam
in brate cu fotografia ploii
si comparam sunetele.

Tot "tic tac toe"
si aici
si dincolo,
numai ca acolo,
in strada, cateodata,
chiar si pietrele din pavaj
isi permiteau sa planga,
sa izvorasca ploaie,
in asa hal,
infernal,
incat prefaceau in umbra
toate copiile
de nori hexagonali
de sub tampla robotilor
care mimeaza artificiale ploi
sau
doar X si 0
si margelele de sticla,
colorate,
din noi...***


Daca in ochiul tau isi are culcusul
fierbinte
un alt ochi, pe care privirea nu-l mai
tine minte,
lasa-ma pe mine, fiara cruda si mult prea
botoasa
sa-ti adulmec, macar in oglinda,
imaginea fierbinte, sticloasa...***


carnal

Dă-mi voie să te mușc de crizantemă
uimit până la sânge de petale
ce-ai aruncat pe site, ca anatemă
poeților din gări octogonale.

În schimb mă vor mușca de jugulară
toți înălbiții, fără rime barzi,
crucindu-se de marea-mi îndrăzneală
de-a admira, carnală, cum mai arzi. ***


de rece toamnă sublimă

Frumoasă revoltă și zâmbet fin
Fie uitată "invectiva pasivă",
Cu-ntreaga toamnă, in fața ta mă-nchin,
Așa cum fac lăstunii în derivă

De crizanteme și chemările ploioase
Zău, uită la fel, dar adu-ți iar aminte,
Cărările luminii ne-or aduna, pioase,
Langă izvoarele pustiului fierbinte

Sau poate, blânda toamna să o lași
Rătăcește-o, sublimă, pe o frunză de nuc
Încât găsind-o pe alee, printre pași
Mă jur vârtej de clorofilă să-ți aduc ***


recurs la erata Ham-ku

Fabula buna, maestre Genuneanu,
O mica doar greseala, inocenta,
Nu lantul ii oprea griveiului elanul
Ci doar o aurita verigheta. ***


ancora delicatului inger


Ai ancora
in loc de inima stanga
in loc de inima dreapta
sunt nisipul coralii
care strabatuti de ancora se
intrepatrund
conturand marginea lumii
daruiti in secret
subjugati
dar mult prea atenti
la detalii



Nu te-ncrede-n fustanele/c-ai sa plangi dupa lovele


"Doarme Marele și Bunul
și eu cerc la nesfârșit
să-I grăiesc și să mă mântui...


Fata ceea, nea Mitica,
spre care-l trimiti mata
e tocmita de talica
sa-i ia bani si sa ti-i dea. ***



fiorul s-a rascolit/trei etaje si un pic

Glasului cel carcotas
O explicatie simpla:
Rar clipind, in balconas,
E Liviu tragand...din pipa.***



topirea ghetarilor din nouri

Iubirea, de-i un sah etern
picteaza fulgi de nea pe chip
chiar si atunci cand norii cern
patimi prin care te-ai topit.***



haina rea și dușmănoasă :)


Gen(i)ul său atins genetic
ne-mprumută sanguinar
lichid roșu în pahar
și-n aortă zor eretic
de a-i contesta fin har
fără a avea habar
că pierduți în vers-bazar
ne vom curenta electric...
(sau eclectic, așadar) ***



Ipse si Valentine fără frontiere


L ansat la apă, vel-maestrul Ghiocel
A prins în provă coapsele gândirii -
U luci în gardul prea-ghimpat al firii
R ănite în siajul ei rebel.
E ra și timpul, au șoptit prin valuri,
N ăluci verzui de palide meduze,
Þ ipari alunecoși ca niște buze
I -au dat forțat sărutul de pe maluri,
U niți prin ploi de aplecate scuze.

O lume se-aduna liberă-n cioburi,
R âdeau sclipind cu aripile-nvinse
Armatele cocorilor spre Ipse
Și arca lui cea strânsă de prin scorburi.
A dulmecat de mii de pelerine
N isipul, aur fin și închinat de ierburi,
U itat, a fost răpit de Valentine...***


floare de eroși

Fiind eu contribuabil mincinos
trăitor la bloc, m-am aburcat
gâfâind ofticos
pe treptele acestei poezii
și tare m-am împiedicat
de grila năvod noapte - zi,
astfel încât călcăturile
zguduitoare
au stricat așezarea
petelor în soare
și coloanei infinitului dreptei judecăți
despărțitoare de versuri bucăți
pe din două
sau chiar mai multe jumătăți,
care jumătăți se prindeau în altar
surprinse de o lavă
de pâine și vin chihlimbar
pe creneluri de burg - “cheese, cheese”,
mă ciocneau de țeastă
cu halba cea « freeze »
englejii portogalii
hooligănoși –
săpat în granit, nimbul de ziduri spargător,
prăvălit și cioplit, clipea vestitor
ca o barcă pe valuri abjecte în adânc
cu focul pe maluri unde eroșii mint
iar săgetarea părăsiți
și-o mai plâng ***


Poezia ca un vulcan plutitor

Poezie - lava,
poezie - cant de zmeu rasucit
poezie - miere, otrava
poezie - inima cu pres albastrit
mazga de vise
cu apa salcie
la urma deschise
prin dig – POEZIE ***


frace prins in ace

Plânge fratele Ion
ca după injecție
săgetat de Cupidon
fără vreo intenție.

A intrat fără habar
dintr-o glumă comică
și-i, fost colecționar,
gâză doar, agonică.

Stau și mă tot uit la el
pură introspecție,
c-am un frate cam rebel
(frate de colecție). ***



ioc imaginatie


Limba-i rea, sarcastica,
nu ia-n seama gratie.
Dorul de-arta plastica-
ioc imaginatie. ***



muzichie portocalie

Cu privirea de rosu
imbratisam
trupul tau bicolor
gram cu gram
in rosul meu
prin simturi calator

Straveziu corpul tau
vedeam prin el
de alb simfonie
nuantele ochilor bleu
mi-adanceau nebunie.

Sufletul imi zbura
in spirala
rascolind structuri
si culoare
galben de gala
aveau diminetile tale

Pe din afara lumilor
timpului
eram contopire
culorile nordului
sudului
bicolora iubire

Zambesti acum,
ca intr-o taina
ce singura-o stii
eu sunt rosu fum
iar tu ai ochii
portocalii ***


sapte vieti subtile

Armonie frumusete
sfere si puncte subtile
mai da-mi Doamne vieti si zile
si-nca mii de diminete
mintea mea ca sa priceapa
misterele feminine ***


struguri arsi lunii

veneam de undeva vesel
si-am plecat trist
luna aia sprijinita
de obrazul poetei
ma ascunsese sub pleoapa
si tacea
si taceam

mai exist? ***


Federer cu pleata-n vânt/cat mai ești, alții nu sunt

Pe vremi ce-aduc dureri și ger
Chiar și matricolele pier
Cum bine zise-un Calimer
La schimb de mingi cu Federer. ***


Încântarea necântărilor


nu mai vedeam prin cușca de bazalt
urcase zid prin barele de fier
mi se făcuse dor de voal înalt
sub care-mi rătăcea ultimul cer

nu mai simțeam scăpare strâns avid
eu meșterul din zece rău ales
visam la voaluri încă ispășind
plângând după iertare tot mai des

și funde împleteam de-albastru vânt
sau cenușiu ca piatra ce mă sapă
dar le simțeam tot eu că-mi strâng de gât
și mă separă-n sânge, lut și apă. ***


În ureche mi-a strigat/blândul înger scăpătat


Cât despre îngerul cel scăpătat, uite ce, de curând, am aflat:
Ba de-ai apă îl adapă
că vine gerul și-l scapă
mai sub deal sau mai sub vale
de focul măriei-tale *
hai și-așază-l pe grătare
de sănii duminicale
să-l sucim
să-l perpelim
pe îngerul cabotin
să-l stropim miloși cu vin
să nu-i smulgem
să-i ferim
aripi frânte și destin
sau mai bine să venim
să-l surprindem
să-l murim
fără zbateri, fără chin,
pe-acest înger pelerin,
care-i dus
sau poate nu
și de-i stins
oi ști doar tu,
tu ce-l mâni, demult, de zor
prin țara pisicilor
și lași colții lor să-l joace
și să-l scuture, arzoaice,
de penajul sclipitor
ce-am văzut pe botul lor
c-a rămas din linu-i zbor…***



Înger fără aripi, dus, cu aripi de rumeguș

Am o pereche de aripi
nu le dau scump,
doar cât să rup
din coltucul de patimi,
am doar o pereche în plus
cu pene-aurite
care-acuma, grăbite,
s-au strâns,
pentru lacrimile tale, căuș. ***


Doamne

Doamne
apără-mi
de
ciudă
firea
mea
la
colțuri
udă
din
zăpezile
topite
coase-mi
muguri
în
orbite

sau

de
zi
nu
vrea
să-nceapă
fă-mă
iar
doar
lut
și
apă. ***



ghicitoare în rouă


Inima mea se rupe în două
linia vieții e umedă rouă
și-n sângeria cărare ghicită
găsesc din îngeri ruptă aripă.
În palma nopții încă mai plouă... ***


ziua mea joi

azi

cand e joi
si, dupa cum spun ingerii colibelor de stuff,
"nu am chef de nimic",
nici macar dupa stelute sa strig
am dat de aceasta poezie
a zilei de miercuri.

Stiu ca e frumoasa,
dar nu reusesc,
decat uimit sa-i privesc
plutirea ei
in ziua de ieri.

Mai apoi,
m-am desprins din sfera orelor
prin infinite cercuri,
dar n-am mai intrat in ziua ei, miercuri
frumoasa,
ci tot in astazi,
urata, ziua mea
joi***



oglinda și hipnoză


M-ai hipnotizat
mă pipăi sunt întreg
și șoptesc am scăpat
macar brațele picioarele
nu le-am pierdut
nu le-am amestecat
si le mai simt
așa cum le-am știut
sau nu
ba nu
astea-s mâini
și picioare țin minte
dar eu
ăsta care se uită
miop în oglinda schimbată
eu cine mai sunt ? ***


of de giuleștean

Pe japoneza cea cu ochi de șarpe
eu știu cum o chema, că mâini de lapte
avea, crescute-n mămăligă
EMA, zis Dolha, și juca în Ligă. ***


greaua stea si Galbenul de Soare

Ce trece vremea-n galbene surasuri pe sub voal
in rug albastru ard invidii seci ce-mi crapa
increderea ca uite ce de apa
am in genunchii mei de invins cal... ***



Luminita si tunelul


Pe aleea-ntunecata el zarea venind lumina
si-alerga intampinand-o far' sa ia in seama sina,
din tunelul de sub munte il intampina cu brio
trenul vietii si manevra steguletului de-adio. ***


carabus invartecus

gargarita ri
ta zboara-n poenita
lacrima mireseihttp: ***



inmiresmate petale

florile ele miresmele cresteau linistea lor
priveam trupul tau cum fiecare gand
un izvor
de alba lumina verde pal curgand
prin lacate iedera iarba fiarelor dadea zbor ***



cenusa florilor

Eu stiu ca pielea-ti fina
o voi simti, cenusa,
pe-a ochilor gradina,
de rai inchisa usa,
eu stiu ca-n epiderma
ai bomba parfumata,
distrugere si tema,
de timp dezamorsata,
eu cred si-n inchinare
ca-nmuguresti, de-acuma
pe-a florilor carare
astept sa cada bruma. ***


la steaua care se-nfipse

Maestre, dupa 10 zile
trecute fix peste-`ntai Mai,
s-au ofilit pe camp zambile
si stelele ce rar le dai.

S-a pus rugina pe trompete
si secerile-s aramii
taind spre ceruri cai concrete
nu strig spre Stea: "de ce nu-mi vii?".

Si nu ma vait de rea uitare,
ca tot privind spre clasament
marita-ti Stea frumos rasare
pe locul doi cam permanent.

Asa ca nu-ti scuza severe
uitari de stele in "antan",
de cugeti mult, vei fi, prin ere,
nu Becali, ci Buridan.

....................

Multam de lauda ascunsa,
in buzunarul de la piept
am pus cometa mea netunsa
pentru-"Autorul" cel destept. ***


Cresc iar zilele fructe, ne-a toropit lumina
si olfactiv ne-mbata cu aburi de cires,
sub umbra mainii sale ne apara Codrina
de razele-nfrunzite patrunse prin Verdes.


Tot ciocanind cu versurile-n van
El, Gen(i)ul epigramelor spumoase
s-a hotarat, de-acum, sa dea la oase
si-asa ca Cioaca-a devenit Ciocan. ***



Rudy Valentinlantuitul


sonet rebel

Rudy rupe buza lumii,
ii infige acu-n soapte,
sangerand cuvinte coapte
cheama din adanc postumii.

Strange fulgere egale,
moare-n aschii de lumina,
zanele de prin gradina
il acopera-n petale.

Se trezeste-n raza lunii,
ca un fluture pe lampa,
omorand din flori salcamii.

Stinsa-n geana lui sarata
toropind tot focul lumii
umbla toamna dezbracata. ***





MICRO POEME



clepsidră asfințind în clopote

de jar limba de clopot
amurgește
senina vale-a vieții



arșiță

duce austrul spre moară
secundele nemăcinate

secetă iar ?



clipe de gheață

pe munți urcă norii
și-n aripi

zbat piscuri de gheață


foc albastru

pene albastre-n
zbor
îți cântă ochii



sala de operație

albatros peste sloiuri
roșu se zbate
inima ei în salon ***


lama de raze

secera fâșâie blând
galben de soare
sânul tău, amazoană



lacrimi de vară

umbre au ochii
corăbii spre nadir trec
pe lacrimile fluturi



Câmp

galben de soare
un zbor freamătă lanul
fâșâie coasa



Secară

fumegă vatra
tălpi de cenușă și praf
se cară șatrahttp:***


cantec la vie

struguri sub talpi
norii de miere acum
canta feteasca



invie


galben ars polog
vesnica pomenire
frunzele-nvie


camp de toamna


ceasurile mor
must aspreste-n limba
campul rostogol ***






EPIGRAME

variantă neaoșă

Cuvinte, joc secund spumos,
Că sexu-i slab sau că-i frumos,
Deși contează doar, se știe,
Când este sex, deplin să fie... ***


urare de luna cadourilor

Tot după colț, stă Moșul supărat,
De-arginți ce-a dat pe blonda răpitoare,
Iar drept cadou prea - mândra i-a urat
Că nu-i destul, drum bun și "La mai mare!".


supărarea lui Moș Crăciun

Tot după colț stă Moșul, supărat
De-arginți ce-a dat pe blonda vrăjitoare
Că fata, după ce l-a "dezbrăcat",
S-a dus șoptind:"Noroc și la mai mare!". ***


E simplu, toți am cam iertat greșeala,
Zeiță mândră și ne-ndurătoare,
"Căci fin’că-i" de înțeles sminteala
Când nu găsești minciuna salvatoare…

Zicerea Maestrului Genuneanu (spusă înainte de apariția romanțioaselor scrieri ale ucenicului său, Minulescu), atunci când i-a trecut supărarea pe "mincinoasă":

Eu știu c-ai să mă minți și mâine,
zilnic, apoi, cât toate-odată
și-am să te iert, de-mi minți: „Bătrâne,
clipa cu tine fuse minunată!”
Când spui DA, din civilie
Ai intrat în oastea care
Prin înfrângeri, chiar și-o mie,
Trece-n pas de defilare.
De știi secrete multe, nu-i bănat,
La doamne cât te dai de priceput,
Dar chiar așa de-aproape n-am crezut
Că poți s-ajungi de conjugalul pat.
De stai la usa nu mi-e frica,
chiar de-i nevasta singurica,
dar am o spaima, neatent
sa nu te traga...vreun curent. ***



frica sparge repede/capul cat un pepene

Pe fereastra de-ai sarit
nea Mitica, te-ai pripit,
minijupa jucausa
"Etaj X"-avea pe usa. ***


gradele sub zero sunt/strânse-n epoleți de gând


epoleții-i dăm deoparte
cât să mai vedem prin sticla
gerului, urmând ursita
gradelor, ca semn de carte. ***



Regretul butoiașului nechibzuit


Butoiașul mic de țuică
Și-a pus o doagă și-i mâhnit
Că-i borta mare-n scândurică
Iar cepul lui e cât un nit.



Cardul Visa și ne-nclinatul turn din Pisa


A alintat-o: “mio pisa”
Și-acum e singur și nebun
Că i-a fugit din Dom cu Visa
Taman în Pisa la alt turn.



pe-aceeasi tema variatiuni,/fara prostii, fara minciuni


Ea a fugit din vechiul Dom cu-al lui card Visa
Și-acum e-un Doge-n plus cu minus “doagă”,
Nu-i de mirare starea lui beteagă
Când tot ea înclinase-un turn din Pisa.


Despre căsătorie, trecerea mierii, venirea fierii

Dogele-ăsta e-ntr-o doagă
Mila n-o să-i vezi de-acum
Dom’ de sus să-l înțeleagă
Rău îi face ce-a fost bun.***



Casatorii exotic

Din ciclul "Ierbivorul si omnivora"

Un gand de fuga si reci spaime-o mie
Pe sotul proaspat mult l-au incercat
Cand sotioara-n pat l-a invitat
Punandu-si sortul de bucatarie.



noi stătuți, iar el cu stare/și cu poftă...de mâncare

din serialul "Vecinii cei miloși și tânăra soție plânsă":

Văzând că ție-ți arde numai de mâncare
Iar dulcea, calda, tânăra-ți soție
Stă singurică, plânsă, în bucătărie,
Trecut-am noi de-am pus piper și sare. ***



Senator cu motor/ ia si adevaru'-n zbor


Var. I :

L-a tot plimbat prin lume mandrul senator
Si plete-i fluturau, ca vorbe-n vant,
Dar cand frizerul a-ntrebat :"Pai cum sa-l tund ?"
"Sa-l faci...pierdut.", i-a spus despre-Adevar.

Var. II:

Plimbat pe la votanti, mandru-Adevar
S-a saturat de tras de par si vorbe-n vant,
Dar cand frizerul a-ntrebat: "Pai cum sa-l tund?"
"Sa-l faci...pierdut", a spus un senator.

tanka-boy si tanku-mos


Var. 1 (tanka-boy si tanku-mos)

A-nceput cu-n rand, dar bine
acest nou comentator,
ce-a lovit in Adevar
si-n "Mosul" verbelor fine.

Var. 2 (hai ku frumosul)

A scos mosneagul, din desaga, epigrama
si-n timp a cizelat-o cu-n cutit de os,
da'-n loc de "sarumana", "multumim frumos",
dupa festin, sarit-au pusti sa-i faca "sama".

Var. 3 (letter no. three)

Io sunt Mircea?! Da, mosnege
Si te-ajut, esti la-nceput:
Pasu-ti stramb, pentru a-l drege
In spinarea ta ma urc...
repetir cu senator si clape de clavir


Var. I :

L-a tot plimbat prin lume mandrul senator
Si plete-i fluturau, ca vorbe-n vant,
Dar cand frizerul a-ntrebat :"Pai cum sa-l tund ?"
"Sa-l faci...pierdut.", i-a spus despre-Adevar.

Var. II:

Plimbat pe la votanti, mandru-Adevar
S-a saturat de tras de par si vorbe-n vant,
Dar cand frizerul a-ntrebat: "Pai cum sa-l tund?"
"Sa-l faci...pierdut", a spus un senator. "



Mea culpa: Genu-i geniu, sa se stie/ si n-are pic de chelie


Maestrul nostru Genu-i geniu` cel matur
Ce da exemple de-nceput copiiilor
Dar uite ca-i lovi cu ghioaga-n tur,
Semn ca-n curand va da si-n mintea lor. ***



microb si durere

Lui Sorin Olariu:

A admirat jocul fierbinte
pe locul sau predestinat,
el, microbistul prea-cuminte,
cascand decent, cu gand la...pat.

lui Calimero (in litera si spiritul jocului defensiv):

Degeaba dai averi, pamantul
se-nvarte iute, gafaind
tu fugi pe loc, ele, ca vantul,
te lasa doar cu-n joc de fund... ***



joc secund


In doi rezista ei doar daca vremea
le-aduce, mai tarziu sau mai curand,
prilejul dezgolirii si averea
traite-ntr-un alt joc, mereu...secund. ***



nostalgie de cărăbuș


Eva, Doamne, e o floare
ce mă-nconjură-n petale,
când o urc, biet carabuș,
ghimpul limbii-i simt de pluș. ***



Urmașii Rromei

Nu neg adevărul glumei,
doar că, la recensământ
s-a văzut: urmașii Romei
nu-s românii, rromii sunt. ***



explicatie usor oloaga

Plecat-a dupa pasari, bun ornitolog,
sa-i faca mandrei lui inel cadou,
dar cand s-a-ntors nu mai era si-olog
la alte pasari a plecat, din nou. ***


de poezia n-are spor/romanu-i mandru prozator


Stiu ca deviza ta, epigramist sonor,
ti-o vei schimba, de-n zori mai vii spasit,
caci tot spunand povesti, la nesfarsit,
inevitabil ajungi prozator.


darul dulcilor poeme/nu fereste de blesteme

Ion veni acasa mai devreme,
cu flori in brate si neanuntat,
in gand cu dulci, de neuitat poeme,
dar s-a oprit. Pe usa: "Ocupat!" ***


Vin si eu, chiar daca nu-s/ macar Muz, daca nu mus

Replica la comentariul: Sunt cuminte, / iaca vin...
al lui Ion Diviza


Nu de Muz(a)-are nevoie
Elia ci, fara voie,
doar de-un mus sa-i spele puntea
visului pribeag, cu fruntea. ***



carul cu bivolari

Fost-a el prins in drumul catre Tisa,
sau din patucul cald a fost saltat?
E-atata larma despre gurul deputat
ca nu mai stiu de BRD-ul plansu-MISA. ***


și totuși, cătrănirea


E clar, sunt mulți veniți, puțini aleși.
Și strugurii, din mulți culeși
mai toți dau must cu gustul zer.
Nu-i vin de-ajuns și mai deloc B.Itter. ***



limbaj

a-ncercat Genu incet
sa se-apropie de-o dama
si-a ajuns, platind, ca vama,
doar…limbajul aferent ***



maestrul Genu`-i cumințel/ c-are-n față-un năsturel

Decât soacra în picioare
să îți calci, nu-i bine oare
pe nevasta-ți mai tot timpu`
s-o calci, Genu`, pur și simplu ? ***



La Sfântu` Genu așteaptă


Pe Sfântul Ștefan îl făcu “curvar”
și se găsi « viril », scurtat de cap,
de l-ar fi prins și Þepeș , vai și-amar…
L-ar fi-nălțat la loc, dar în proțap. ***



Sfat ginerelui bătăios

Decât soacra în picioare
să îți calci, nu-i bine oare
pe nevasta-ți mai tot timpu`
s-o calci, vere, pur și simplu ?



Limbaj vulgar

A-ncercat Mutu, decent,
să se-apropie de-o damă.
Și-a ajuns. Plătind, ca vamă,
doar…limbajul aferent.



Car cu bivolari

Fost-a el prins în drumul către Tisa,
sau din pătucul cald a fost săltat?
E-atâta larmă despre gurul deputat
că nu mai știu de BRD-ul plânsu-MI-S-A. ***



Augustei


Tinerel odinioară,
e-acum ghiuj, dar Augusta,
ca pe-un bebe, “într-o doară”,
l-a înfășurat…cu fusta.


vârsta a treia a la Marllyn


De-n zadar cu vântul fin
a-ncercat să-și miște voal,
a batut, precum Marllyn,
fundu`-n gura … de canal.
Glezna-i, soi de-un metru și-ncă,
a pășit scundul canal
și-n tăcerea lui, adâncă,
l-a sărit și pe...dedal. ***



previziune partinica

Din leganat, statutul său bonom
l-ar pierde, dându-se iar huța,
rușinea de bipezi făcând maimuța,
paradoxal, sa redevină OM. ***



Genu-laudae-din-inimae

Glasul său e chiar ca trenu`,
Epigrama-i înfioară
Norii grei de spaimă-amară.
Unul e Maestrul Genu!

La multi ani, maestre Mitica! ***


panaceu

Rețete-ntr-una-ndură vena,
mai îngroșată sau mai slabă,
dar panaceu, vechi și degrabă,
e tot maria-magdalena… ***



Pepe-lea

"El, 40... pe talpa lui
Ea, 35... pe tocuri cui"

Diferenta - spune lelea -
intre sexe, ca-n poveste,
este-n numa` ce priveste
acel cui al lui Pepelea.
Te astept" - mi-a spus, si-s trist-
ca sa-ti bat in talpa cuie!",
crezand (prea departe nu e)
ca-s fachir sau masochist. ***



et It Be

Dacă răspunsul clasic spui că nu e,
din patru, doi nici gând să las din mers,
atunci încerc o variantă-așa, cam șuie
și spun că toți erau "numai atât":The Beatles. ***







PARODII


Nepasare no. five

ce-i pasă gardei
la sol de mașină
ce-i pasă Magdei
că nu e lumină

ce-i pasă pietrei
că arcul se rupe
ce-i pasă Petrei
c-o mângâi pe crupe

ce-i pasă stelei
că saltă-n oglindă
ce-i pasă Elei
c-o fac să se-aprindă

ce-i pasă ploii
că-n abur e toată
ce-i pasă Zoii
c-o culc lângă roată

ce-i pasă tinei
de urma cleioasă
ce-i pasă Zinei
c-apăs și m-apasă

nu-i pasă n-o doare
nimănui nu-i mai pasă
că mașina mea moare
chiar în drumul spre casă

că rămas fără frână
în plin bulevard
am ajuns doar c-o mână
să mă sprijin de gard

și din cel ce eram
pe cinci roți plin de vervă
sunt acum un sărman
pe o roată-n rezervă

Pe gardul strâmb, scria demult
de se-umezise șpaltul:
“ce-ți pasă ție, chip de lut,
dacă-oi fi eu sau altul?” ***





Aniversări

La multi ani ! de pe-o colina

Spun: "La multi ani!" marite Jupp,
tu, trandafir al epigramei
si poantei suple, aparut
spre-a da uitarii ziua Damei.

Cant: "La multi ani !", "diamantin",
"insurubat" cu acu-n miere,
poate faci cinste cu un vin
c-ai bitter slab si nu ti-oi cere.

Strig: "La multi ani!", mult "upgradat",
esti crescator de rime fine,
dar te-mbat eu si, pe-nserat,
iau butoniera ta la mine... ***



11 MARTIE 2004 - La multi ani ! Maria
si te-astept eu pe carare/sa apari cu "apa tare"
in pahar si in ulcioare/sa gasesc stele de mare
si te-astept in coltisor/ma usuc intr-un picior
la Bursa poetilor/eu te-astep sa stiu ca mor
Asteptand mor mai usor... ***



La multi ani, Cami !

C e tarziu, mi-ai soptit, se mai leagana-n alge
A ripi de albatrosi stranse a clopot.
M irosind a fructe de mare, timpul tropot
I erta-va printesa de clepsidrele cange.

P ietrele ard, cald slefuite-n lumina,
E ochiul tau stang, peste el ochiul drept,
Trecerea-ti ne fumegase coralii, prin piept
R auri de ganduri in aur taiau clipa senina.
E ra ziua ta, asternuta spre tine, incet.***



Peisaj de primavara-vara vietii (LMA)

L a multi ani!, ii spun poetii,
i nimi largi i se deschid,
v inul curge, iar scaietii
i au al pribegiei ghid
usuiti de vantul vietii.

N ea de fluturi cade-ntr-una,
a ripi, anii urca-n horn,
n ori din frunte-acopar lumea
u nde scrie "nea Anton".

La multi ani de poezie, Liviu !***



legi scrise


Filip, Aleks, Minos, Alma -
stima noastră și mândria -
că prin voi, trecut-am vama
unde-i Lege Poezia. ***



zodia leului greu

Completare (LMA trei p-a patra)
C-așa site mișto, văleu,
făcuși mândre heri-zeu,
ca zic mulți, nu șugui eu,
ești din leat cu leul greu. ***



Multi ani si felicitari

La multi ani ! Ani multi si fericiti de poezie si luminatie.

A nii tai frumosi de-a valma,
L ebede-n vazduhul vietii,
M ulti sa fie, ca poetii
A rsi de vraja-ti, draga Alma. ***



A nii trec, scrisi pe o punte,
Z ile mor si, in seif,
R une-albastre de-apocrif
A rd cu vrajile din munte.

I erburi sterg, ins elatoare,
L acrimi blandelor fecioare ? ***



E legie-i cutitul si inscriptie-n piatra
N odul sfarcului silex cade-n sangele alb
I nimi roase de neguri ingrijeste cum iarta
G enom serpilor aripi dar e sufletu-i cald

M ugur copt piromanilor flacari si poarta
A n de an val catarge la tarmu-i se ard ***



R aze din grif izvorau stâncile
A tunci când Zamolxes, sfâșiat de săgeți,
L egase în farmec poruncile
U riașului popor al prea-mândrilor geți.

C ântecul ei am văzut cum topise zăpada
A dâncindu-ne-n glasul zeiesc – Daciada. ***



La multi ani, Dana!

D ana, darurile-ți cântă
A ni frumoși culorii tale
Numele mătăsii-n cale
Arde-ți lumi ce nu cuvântă.

Șiruri lungi, venețiene,
Trecu-ți frunzei clorofile,
Elixiru-ți, printre file,
Fagurilor dă prin gene
Nod mentolului din zile. ***



miezuri de lună


Miezul nucii lasă-n coajă
Opărita zeamă-a vieții,
Opalin induși în vrajă
Nucii bat fuiorul ceții.

Ca și când, lovite-n vară,
Hematiile-și apleacă
Inima înspre afară,
Lin doinind frunza ce-o calcă.

Din miez luna curge-amară. ***



La multi ani ! Cris


Buzele-i intrate-n bara de inox
Reflectau ciudat greierii-n rimel
Iarbă firul aspru cântului rebel
Gri cât glezna-i lisă aspru-n paradox.
Atârnau lascive gene anonime
Elongații aripi peștilor secante
Lin alunecate-n pântecelui pante.
Ardeau ochi dorinței Cioplitori de Rime... ***



La mulți ani, Liz !

Lumină de înger i-acoperă chip
Ierbar dimineața coboară-n cascadă
Zori prinse-n dumbravă, lăcrimând nisip
Umbrei dese-n arbori căutându-i sfadă.

Calda ei grădină cerne-a toamnei rochie
Albele petale adormind Patrocle ***



Felicia - iris de icoane

La multi ani si frumosi, Floris!

Florile-si cern in surdina petale,
Lin, drumuri desfac in balsamuri egale.

Ochi - rani de lumina si dor de-ascunzis,
Reci pleoapele-si cata in iris frunzis.

Icoana de ganduri sunt anii, aripa
Sapand ruginie prin zbateri de-o clipa. ***



bestiar in vestiar


Mi-era poftă de-o carte-o închid
Ieri o curea cu vopsele de sfoară
Cuțit ce e gândul cojit de pe zid
Hohotește-n măsele și-mi zbiară:
Ești o bestie cântătoare pe-afară
La ce bun la ce rost să-ți deschid?

Mi-era poftă de-o carte-o arunc
Atâtea cuvinte gravide-n podele
Rup lemn cariul e încă un prunc
Trenă de morți împletite-n zăbrele:
Ieși bestie mă strigă de-ajung
N-ai pașaport de umblat printre stele! ***



muguri si frunze

De-o zi sarcasm, de-o zi alun,
Organic val frunzele-apun,
Revers rotund, rănit în vad,
Autumnal frunzele cad,
Se-așează ramuri peste ploi
Azi de nu cazi, eu mâine voi,
Roua de-mi lași, muguri virani
Am să-i dospesc în: LA MULÞI ANI! ***



felicitari, LMA


Carari, anii
haituie luna
pe care umbrele o adulmeca
din spate, de pe zid
unde flacari
deseneaza pe ecrane
vulcanii crescand ***



MADIM

Mii ajung avioanele-n zbor de hartie si fum,
Azi, ca si maine, se scutura-n cruce de flori,
Dinspre vis vin maree de rujuri, acum
Irizand, printre aripi de ingeri, culori.
Mii ajuns-au minunile, intr-un singur parfum.***





COLINDE

colind parțial color/dinspre Podul lui Pogor

Boieri Ghiocel și Calimeru’
primiți colindătoru’ stingheru’
care-a fost oprit de geru’
și n-a mai prins Messengeru’,
că anunțul ce-ați făcu’
tare iute dispăru’
parcă l-o mânca’ lupu’
arde-ai-ar lui sufletu’
și-apoi în așa pleiadă
de maeștrii, toți grămadă,
adunați mănunchi să-i vadă
lumea, ca la promenadă,
n-avea rost eu să mă bag
să-ncing jarul de harțag,
ca don Nimeni de Pârțag
să dau, nedibaci, ciomag,
în cap de maestru drag.
Dar dacă făcut-am pasu’
și-am dat în poartă cu nasu’
rog primiți-mi iute glasu’
cu-n colind pentru Parnasu’,
prima parte, cum e masu’,
despre ce a fost prin Iassu’:

Durmiți gazde

Durmiți, gazde, nu sculați,
vreme e să mai visați
că din cer îmi dați în dar
mici steluțe de cleștar.

Refren 1:
Frumos vă voi comenta
și cu spor,
o steluță când mi-ți da
de flori de măr.

Strig la poartă, Alma nu-i,
doarme cu-n nor căpătâi,
tic-tac-toe, fără spor
calc prin Podul lui Pogor.

Refren 2:
Dormi, domniță-n gând cu noi,
copilași,
de ne-oi dai versuri și moi
colțunași.

Dăruind din suflet har,
doamnă troienită-n jar,
a venit, speriind stihia,
din Decembrie, Maria.

Refren 3:
Glumind tandru mi-a lăsat
să citesc
despre Craciunul visat,
românesc.

De-am mers spre Bahlui, la vale,
m-a-ntrecut Gabi, călare
pe cal verde, de trei ani,
care mușcă din dușmani.

Refren 4:
Eu cu tine-aș alerga
dar nu-i loc
nu-ș „ce primăvara mea”
n-am noroc.

Vămuind de drumuri roza
calcă mândru „lacrimosa”,
îi curg pletele ca râul,
scalp de îngeri are brâul.

Refren 5:
Mircea însuși mână iar,
n-are păs,
scenariul ca telegar,
far’ de-ovăz.

.............aici colindatorul ostenit ia o gură de Borvis d-ăla putrezit și zice cu ciudă, icnit, ultima parte din acest episod al serialului nărod:

M-aș porni a colinda
pe la site-ul altuia
dar nu-i nimeni barosan
precum Radu Herinean.

Refren 6 și 7 pitici:

Să treci mândru, pas cu pas,
prin pridvor,
măreț ctitor de Parnas,
editor,
să te-admire mândrele,
mult să vrea
să le-arunci steluțele,
hip-hop-șa.

Plugu'-n altă variantă/scurtă și cam "ambetată"

Plugu’ scurt, de Parlament

varianta de Senat
cu urătorul sedat

Mulțam fain de gândul bun,
Corifei fără stăpân,
că de ieri, cu multă grație
m-ați fost arătat la nație,
că m-ați primit în palat
să colind, ca omul beat
de iubire, înecat
în cuvinte, ca-ntr-un lac,
iar voi nu v-ați supărat
ba m-ați primit și-n cerdac
(și acolo m-ați lăsat
spun obraznic, făr’ bănat).
Stând și măsurând eu tinda
singurel, strunjind colinda,
m-am gândit, cu omușoru’
să vă urlu Plugușoru’.
Prea devreme? N-am habar
de al vostru fus orar,
dar cum la boi pus-ați jugu’
dați de-o parte beteșugu’
c-o să vă umple belșugu’
de vă țâp eu altfel Plugu’:

Aho, aho,
măi frați poeți
și surori ce îmi sunteți,
lângă noi veniți să beți
și-n brațe să vă strângeți,
cât mai tare, cât puteți,
iar câți întregi rămâneți
să strigăm multe, în cor,
d-ale politicienilor:

S-a sculat, măre, mai an,
primar de catamaran,
chelul magic, ortoman,
numit Băsescu Traian
și l-a pus să marce ban
pe finanțistul „scorțan”,
badea Teo Stolojan,
dornici ei de pandișpan,
hotărâți să mi-l doboare
chiar pe premierul-floare,
pe prim-ministrul dulcel
de îi zice Bombonel,
care și de ia Trabantul
tot aduce-a „Arogantul”,
și care ne-a dat în dar
mașina cu girofar.

Ia să mânăm noi, flăcăi
mai cu burți și mai fleșcăi,
fără dinți, dar încă răi,
și-om sălta din budigăi.
Mânați, nu strigați în Van,
hai voi Filip și-Anton, Pan.
Mânați măi,
hăăăi, hăăăi!

Și de-am pornit a ura,
păi s-o ținem tot așa,
cum zicea „tovarășa”,
dar mi-e teamă c-om pleca,
că toți trebuie să trecem
și-nclinați să ne petrecem
pe la toate n-șpe case
ale lui Adi Năstase
(fălos mai e domnișorul
de ne umple Plugușorul)
și-apoi pe la Cotrocelu’
unde râde-ntr-una Nelu
și ne-ntinde zăhărelul,
să-l alegem tinerelul!
Uite c-am vrut să plecăm
dar cum ne rugați să stăm
vă mai tragem o cântare,
de ne dați din fonduri Phare
euroi, nu lei cu gheare,
ușurei, fără valoare
și nici nu băgăm în saci
nuci secate sau colaci.

Ia mai dați puțin din bici,
voi cei pici cu mintea brici
și-n limbă cu mult arici,
când degustă picuri mici.
N-ai ku ce, dar ai nivel,
mână tare, Magister!
Mânați măi,
haiku, haiku, hăăăi!

Așa că, măi dragi boieri,
nu mai țineți de averi,
să le dați la urători
și s-aveți de sărbători
casa plină, de noi toți:
mult isteți și poligloți,
diplomați și fără teamă,
cum se vrea și Mircea Geoană,
șoferi cu limbaj salon
ca bodyguardul Miron,
cuminți, stăm unde ne-ați pus,
s-avem epoleți, ca Rus,
strigăm tare, uităm frica
tot comunicând cu Nica
și de-avem doar pas săltat
ajungem iar în Senat,
unde s-a vărsat butoiu’
și miroase-a Vodcăroiu
de ne moleșim complet
și dăm Plugul mai încet,
rugând să ne mai iertați
de-am greșit, ne cenzurați,
iar de am avut vreo vină
puneți roșie bulină.

Ia sculați-ne un pic,
dați sirene din buric
și cu mândra Dominique
(saru-mâna pen’ chat-chip)
să strige-nsteloșii toți
și să mai dea niște zloți.
Uhăi, uhăi,
badie, măi, uhăăăi!

Ascultând, ați obosit,
noi strigând, am ostenit,
dar i-auzi cum Cornu’ sună
pentru armia română,
e-acum timp să ne trezim
că ne urlă-n cap Vadim
care, aprinzând iar torță,
vrea-ncins în cămăși de forță.
Doar un ungur mic, în dar,
îi dăm lui Ghiță Funar
să-l picteze el, măiastru-n
roșu, galben și albastru,
ca pe băncile din parc,
unde stăm noi ca pe arc,
când e frig de iarnă grea
și vin fiert tare am bea,
dar nu-i nimeni să ne dea,
să avem mustăți colac
ca Oberfuhrer Þiriac,
să fim stăpâni "pi tăt" viul
ca baron Sechelariu.
Da’ noi am rămas la ușă
că pe limbă-avem căpușă
cum avea și Cosmin Gușă.
Așa că, măi dragi colegi,
chiar de om părea mai blegi,
eu zic să oprim căruța
să dăm spre casă fuguța
și să-i tragem un somn mic
de 12 ore și-un pic.

Opriți plugul, măi fârtați
la poezie dedați,
dedulciți la multe rele,
lăsați-le să se spele,
nu-mi dați pe spate nuiele
de diferite nivele.
Opriți plugul măi băieți,
nici să stați nu mai puteți
am ajuns ca vai de noi,
gâfâie săracii boi,
gâfâiți nervoși și voi
c-am dat brazda cea de plug
prea lungă, prea din belșug
și-am urat mult printre dinți
să ne-audă dintre sfinți
unde stă întregul an,
chiar măritul Herinean
(nu-l credeam, din jilț dat jos,
să-i facă „poof” lui Savos).

Hai, mânați încă o dată,
să facem prin site o roată
să cinstim cum se cuvine
maeștrii verbelor fine:
Calimero/Ghiocel -
cel mai și și cel mai cel,
Genuneanu - Christmas Moș,
n-a fugit de caltaboș,
Bitter - ce-a stropit cu stele
pagina și cu mărgele,
Cătălin – a’ lu’ Răpciune,
mult ne-a spus el bancuri bune.
Sunt și alții plin de har
care ne-au dat glume-n dar
și vin roșu în pahar,
dar (mai e și înc-un dar)
vad c-ați pus mâna pe par
și mă retrag, așadar….

Strigă munți și strigă văi
Mai stați măi,
Hăăăi, hăăăi! ***






Mențiunea editurii: Textele cuprinse în carte sunt culese de la comentariile făcute de autor.