În sfîrșit Yo poate să răsufle ușurat după ce a umblat o săptămînă întreagă zi de zi la școală. Ultima săptămînă este prima din cele 2 mai importante din anul școlar (una de la sfîrșitul primului semestru, a doua de la sfîrșitul semestrului al doilea). Dacă prima săptămînă din cele mai importante ar fi după Anul Nou! Yo ar colinda și ura tot orașul și, cu o situație financiară solidă, ar veni cu bărbăție la orice corectare de note. Dar așa, trebuie să faci piață. Fiecare cu prețul lui, fix proporțional cu necesitățile profesorului, fără a lua în considerare coșul minim de consum al elevului:
Algebra – x lei,
Biologia – y lei,
Chimia – z lei etc.
Există și ajutoare umanitare, dar au și ele un interes ascuns. Oricum, poți lua note bune și an de an cresc abilitățile comerciale ale lui Yo. Cel puțin cu o specializare va ieși din liceu.
Cînd grijile cotidiene din săptămîna grea rămîn în urmă, vin grijile cele mai mari – sărbătorile. Ele trebuie să-și lase amprenta pe vreo 2-3 săptămîni, adică să trăiești cu senzația de eternă sărbătoare. Mai nimerit în acest caz e carnavalul și Yo a purces la pregătiri. În trusoul mamei a găsit o perucă blondă, o pereche de ochelari cu etichetă, o rochie de mireasă și o pereche de cercei din masă plastică. A tăiat vîrful pantofilor și i-a făcut la modă.
“OK”, se gîndi Yo, căutînd cu degetul arătător butonul stîng al mouse-ului, pe care îl purta ca talisman în buzunar, și intră pe poarta școlii, avînd certitudinea că nici pisoiul său nu l-ar recunoaște. La carnaval ca la carnaval: muzică, lumină, apoi au stins lumina, dar muzica încă mai cînta. Concursuri de tot soiul: Cel mai tare cap, Cea mai mai frumoasă limbă, Cel mai lung dans nupțial etc. Yo a participat la un singur concurs, la care a fost ales Regina carnavalului.
Yo simți cum patul o ia la stînga, tresări, deschise ochii, se uită la TV, dar nu văzu decît 2 pinguini care se îmbrățișau. O voce de după cadru aducea mulțumiri ambasadei României de la Polul Sud pentru complicitate.