Tu, crezi că, dacă ții ochii inchisi, eu nu mai exist?! Inchide urechile, inchide gura, nasul si-ai să vezi că deja sunt in miezul tău de suflet... Nici nu stiu cum de-am ajuns acolo, mă miră si pe mine acest labirint in care mă ascunzi de tine... labirintul tău transparent de inăuntru afară, căptusit cu catifeaua mangaierilor soptite...
Tu, crezi că, dacă ții ochii inchisi ai să mă poti păstra acolo nestiută, nevăzută, neatinsă?!
Deschide ochii, plecată deja haihuie sunt umbra ta interioară...
Ar fi cazul să-mi cresti mare, deja esti, nu te mai pot legăna... Te legeni singur pe picioare cu ochii ăia inchisi, te joci de-a v-ati ascunselea cu tine insuti, deschide bratele alea si spune-mi ceea ce stiu... N-ai să orbesti de lumină!