S-a vorbit și s-a scris multă vreme, despre construirea unei închisori austriece pe teritoriul Romaniei, s-a rîs și s-a ironinat, ca pînă la urmă, ideea buclucașă să cadă.
Nu numai ideea a căzut, ci și cel care a avut această idee, adică ministrul justiției austriece, Böhmdörfer.
Totul a pornit de la o glumă, Bömdörfer referindu-se la echipele integratoare albe, seminegroide și negroide, trimise de către statul român, pentru integrarea oilor rătăcite fugare.
Circa 2000 de asistenți sociali, sociologi, psihologi ai muncii, surori medicale și medici de toate culorile și profilele, s-au aciuat pe aici, cu cățel, cu purcel, și-au deschis cabinete medicale, firme de construcții, agenții imobiliare, magazine private, au chemat rubedenii și au devenit între timp niște lichele perverse mafiotice de tipul celor siciliene.
Fostul ministru al justiției, a urmărit indignat jocurile nedrepte ale tovarășilor, care-și făceau de cap, profitînd de pe urma adevăratelor jertfe, niște amărîți, care, nu aveau nici drepturi, nu aveau nici cuvînt.
Cînd cineva trebuia integrat, se urmărea un proces de antisocializare, pentru a-l determina pe "inculpat" să se repatrieze. Se începeau programe de izolare, de urmărire la domiciliu, de intrare frauduloasă în locuința acestuia fără permis, ceea ce a dus la conflicte între austriecii autohtoni și mișcările integratoare române, care nu dădeau explicații de ce la locul de muncă șvabii medici î-i concediau tot pe ai lor,de ce le măreau chiria, trimițîndu-le tot felul de scrisori false. "Integratorii" au aici drepturi depline la orice instituție, pentru controlul corespondenței, al poștei normale și electronice, al locurilor de muncă oferite programelor de integrare sociala, acasă, ai prietenilor (dacă jertfa ar avea așa ceva).
Domnul Böhmdörfer a ajuns la capătul răbdării și a spus că nu mai vrea să aibă de a face cu neamul de vampiri al lui Dracula. Primea zilnic reclamații de la cetățeni indignați, pentru ca erau permise bătăi la domiciliu, amenzi de tot felul, măriri de chirii și taxe, pentru care el, ca ministru al justitiei trebuia chiar sa chiar semneze! Oricît poți fi de corupt, tot nu poți încălca legea în asemenea hal, încît să semnezi pentru violul de domiciliu, pentru violarea corespondenței, pentru privarea de libertate, pentru munca silnică, pentru discriminarea de vîrstă, pentru calomnie, pentru o lege a pensiilor, ilegală, inculpații trebuind să lucreze 45 de ani din viață pentru a putea spera o pensie normală și toate aceste lucruri mergeau prea departe.(legea pensiilor s-a votat în parlament fără domnul Böhmdörfer, pentru "45 de ani" și minerii sînt acum mulțumiți).De aceea, ministrul justiției, böhmdörfer a spus: "Faceți-o cu cine vreți, cu mine nu. Eu am alte planuri!".
Nu putea alege decît o singură soluție.
Acești teroriști trebuiau arestați și repatriați, ca să vadă acolo la ei în țară cum se suferă aici, cum se chinuie amaritii din cauza lor.
Domnul Böhmdörfer a început să le studieze adevăratele acte civile, actele false de serviciu și de călătorie și a concluzionat că majoritatea dintre ei erau foști reprezentanți de marcă SECU, dintre aceia care au făvut pe vremea lui Ceaușescu multe crime.
Românii din țară, neștiind despre care infractori era vorba, s-au arătat indignați. Credeau că despre jertfele care trebuiau integrate era vorba.
După tergiversări, inchisoarea nu s-a mai construit și domnul Böhmdörfer a fost destutuit din funcție.
Dacă Böhmdörfer ar fi vorbit mai clar, statul român poate i-ar fi cerut pe tovarăși înapoi și nu le-ar fi constuit o inchisoare, ci le-ar fi dat de lucru în București, dar nici SECU nu mai este ce a fost odată.
Mineri, mineri, dar aici ar fi intrat în conflict cu ceilalți mineri locali și s-ar fi iscat războaie civile...
Da, aici ar fi intrat în conflict cu tovarășii de breaslă, care s-au mai umanizat după revoluție și n-au mai făcut răzmerițe prin București.
S-ar fi putut să li se spună acum același slogan celebru:
"Noi n-am mîncat salam cu soia".
Dar acum, și în Romania se găsesc salamuri de toate felurile, așa că s-ar fi putut să se lege de blestematele cabine pornografice, care sînt folosite de tovarășii mineri externi și ca biete cabine radiologice...în funcție de practicitatea lor, șvabul fiind un om practic.
Nu știu cît de mult a fost citit Eminescu de austrieci, însă, Bömdörfer era pornit pe fapte mari de tot!
Voia să aplice principiul indicat de Eminescu:
"Cum nu vii tu Þepeș doamne, ca să pui mîna pe ei,
Să-i împarți în două cete, în smintiți și în mișei
Și în două temniți large, cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni".
Dacă ar fi rămas în funcție, poate că reușea să construiască chiar două închisori, una fiind neîncăpătoare, sau o închisoare și un spital pentru alienați mintali, pentru că dumnealui este cred și acum ferm convins, că un medic sau asistent social cu un asemenea comportament civic, este ori un criminal veritabil, ori un nebun de legat, care trebuie băgat în cămașă de forță....Era pornit pe fapte mari, dar n-a mai avut timp.
Acum tovarasii au o protectoare....
La apariția doamnei Michlauch sau Michlich, ca nouă ministră a justiției, fostul șef al partidului libertății, Jorg Haider, a exclamat ironic:
"Die Justitz braucht auch a' Luder"
Adică pe șleau : "Și justiția are nevoie de o boarfă, sau mă rog, o curvă".
Sora dumnealui, doamna Haubner, a consolat-o pe uluita ministră cu următoarele cuvinte:
"Lasă-l să-i meargă gura! Nu-l băga-n seamă, că de-o viață-l știu așa. Nu a spus-o cu răutate, a făcut și el o glumă ca tot omul!".
Cei peste 2000 de sfinți de tip Habacuc, Sisoie, Patru, Pavel, etc, demni de pana lui Topîrceanu, nu și-au mutat nici cabinetele nici tarabele.
Mai nou, și-au deschis niște cabine video cu prostituate racolate din Romania, fete sub 18 ani, și au și intrări libere în case de toleranță, în cazinouri, teatre și si-au deschis magazine cu articole rușinoase (porno).
Am auzit că se reprofilează SECU, se adaptează în funcție de curentele politice din justiție.
Acum nu se mai dau drept turci, cum o făceau în țară unii dintre ei, homosexuali, care nu-și găseau bărbatul potrivit.
De aici și porecla nedreaptă dată de populația română civilă și pașnică: "Aș Hali Sallam Danam".
Acum au pe săturate tot ce-și doresc, chiar și o ministră despre care se spune pe la spate că-i boarfa cartierelor.