Maria Magdalena

Marie, unde-alergi pe Domnul cautand
in zorii diminetii, amarnic lacrimand?
De ce cauti “Viata” in recele mormant?
Pe Creatorul lumii I-L cauti in pamant?

Priveste-L, a-nviat, E-n luminos vesmant
si plin de stralucire iesit-a din mormant.
in pestera cea rece sta giulgiul lepadat,
Caci inviind din morti, pre moarte a calcat.

in pestera, doi ingeri de straja-s la mormant
Cu chipuri luminoase, gatiti in alb vesmant,
Te-au intrebat -“Femeie, de ce plangi?” Le-ai raspuns:
-“Ca au luat pre Domnul si nu stiu unde L-au pus!”

Dar intorcandu-ti fata, pe Domnul L-ai vazut,
Crezand ca-i gradinarul, nu L-ai recunoscut.
-“De ce plangi tu femeie?” – te-a intrebat Iisus,
-“De L-ai luat Tu Doamne, spune-mi unde L-ai pus?”

Nu L-ai recunoscut, “femeie” cand ti-a zis,
Dar cand ti-a spus “Marie” ochii ti s-au deschis
si L-ai vazut in fata pe-al tau Mantuitor
Cel inviat din morti, cu chip stralucitor.

-“Sa nu M-atingi Marie, - bland Domnul ti-a grait -
Caci Eu la Tatal Meu inca nu M-am suit,
Ci du-te in Cetate si neintarziat
Pe “fratii” Mei vesteste-i, ca Eu am inviat!”
....................................................................
Alergi infrigurata in zori de dimineata
Cu bucurie-n suflet, cu zambetul pe fata,
La ucenici sa spui c-a inviat Iisus
si-astfel in lume prima, tu vestea ai adus.

8 iulie 2003