Iti sting umerii,pasii in priviri,
Si risul tau in joc de petale.
Iti daruesc iubire,siti jur amintiri,
Ascunse-n soapte de noapte.

Sint zinbet si lacrimi pe-acelasi obraz,
Sint ris,durere si vis,
Sint tristete cu geneleinchise,
Sint basmul frumos dorit de copii.

Surisul furat la intimplare,
Sint visurile srigate,
In noptile calde de vara,
Sint prima si ultima floare.

Sint miinile tale,duioase si moi,
Sint soapte ce nu le pot rosti,
Sint visul purtat de amindoi,
Sint miezul de noapte si de zi.

Seara cind imi mingii obrajii,
In miinile visurilor tale,
Sint mingierea,degetelor fierbinti,
Coborite tacut ca un basm.

Tu esti diminetile pline de soare,
Buzele reci atinse de fiecare data,
De fiecare fereastra a obrajilor mei,
Tu esti iarna cea pustie ce ma fringe.

In fiecare despartire cu ochii strinsi,
Si plecari nesfrsite,spre tarmul de dor.
Tu esti lumina din fiecare gind al meu,
Tu esti cerul,senin spre care-mi,

Intorc privirea in fiecare noapte,
Cind caut raspunsul intrbarilor tale.
Tu esti trairea credintilor mele ce se risipesc,
Cu fiecare cuvint ce te cheama.

Tu esti rasaritul timid al vietii mele,
In care incerc sa ma-n firip,
Cu fiecare cuvint ce va fi rostit,
In sinfonia cuvintelor de dragoste.

Tu esti insa-si dragostea mea,
Care cred nu-mai in time,
Limpezindu-mi apele.
E greu sa sa te simti in plus ,
Acolo unde cinva erai totul......