poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-04-05 | |
cu doua zile inainte
tttrrrr ce faci fato? treaba mea ce fac am o veste proasta pentru tine ia zi nu merg cu tine la pitesti ca trebuie sa ajung mai devreme asa ca o sa ne intalnim acolo si nenea anton continua sa-mi explice cam ce si cum si cat si de ce si alte cele. bine ma nu poti nu poti. asta e. inchid repede telefonul dau cu basca de pamant de bucurie (evident basca lui anton care a ramas de data trecuta la mine in masina) si de bucurie cobor si-mi cumpar 3 pachete de tigari. acu o sa fiu sigura ca le fumez numa eu si n-o sa le mai impart cu el. repede repedeee sa-i spun lui filip ce noroc dadu peste noi. ttttrrrr. nimic. tttrrrrr. nimic. iete beleaua naibii. ma las pagubasa. n-o fi momentul potrivit. Invers ttrrrr. neata suflete dormeam d-aia nu ti-am raspuns se auzi vocea filipeasca la celalalt capat al firului. recunosc ca tare as vrea sa spun aci motivul cu pricina care l-a tinut treaz toata noaptea numa ca sa-l vaz cum se fastaceste. in fine. neeennee neneee scaparam de anton ramanem singuri in masina. ne bucuraram noi ce ne bucuraram si-apoi lasai copilul sa se culce la loc. muuaamma ce bine. sa fiu sigura ca n-a fost gluma il mai sun o data sa ma conving. n-am cum fata sa merg cu voi ma bucurie mai mare ca asta nici ca puteai sa-mi oferi. eh asta e pe seara stabilesc cu madim locul si ora intalnirii. vrute si nevrute sporovaieli de muieri si-nchidem telefonul. noaptea visez (partial color) cum o sa impart senvisurile cu filip si cum o sa-l barfim linistiti pe anton (nu zambi!) cu o zi inainte de ttrrrrr ce faci baiete? iete p-acilea stau cum stai? beep beep beep asta fu in loc de patratul rosu in colt. alea alea si-nchisaram telefonul. trecu si dimineata. tttrrrr domnu silisteanu ce faceti domnu silisteanu? sunt un domn? esti sunt? esti ce? domn nu sunt nu esti ai zis ca sunt m-am razgandit. ce faci? sunt la ploiesti cu…(si-aici urmeaza o insiruire de nume pe care evident nu le-am tinut minte) si-apoi plec spre bucuresti sa iau semnele si sa le duc acasa. urmeaza o discutie pentru care ar trebui sa cer aprobare domnului (vezi ca ti-am zis domn?) silisteanu ca s-o atasez aci. ttrrrr gata m-am despartit de… (si iar o ia de la capat cu numele alea Doamne ca asta nu e normal la cap) am plecat spre bucuresti. te sun mai tarziu sa te rog ceva roaga-ma acum mai tarziu peste fix un minut suna iar. te rog acum imaginati-va un silisteanu conducand masina (oricum nu-i merge kilometrajul iar daca vreti sa stiti viteza cu care conduce o sa va spuna numarul de turatii) cu semnele nuntii puse pe volan si dictand cand grabit cand alene ce voia sa-i atasez. iete-al dracu militian cum se uita la mine si nu ma opreste trage ma naiba pe dreapta si dicteaza-mi linistit lasa ca mai am douazeci de kilometri pana la bucuresti as fi vrut eu sa intreb ce-are una cu alta da am lasat nebunu in pace. stai sa-ti citesc ce-am scris oricum ai sarit un cuvant n-am sarit ba ai sarit ba n-am ba ai ‘ai sa vezi ca n-am si ma apuc sa-I citesc vezi veeeezi c-ai sarit? (muuama ce ma enerveaza) in fine, ajunsa el la bucuresti la editura si se apuca iar sa-mi insire nume (Doamne iarta-ma cu ce ti-am gresit?) care cum si cat. trecu si ziua asta dusa fu. noapte somn somn fara vise ganduri emotii planuri liniste beep beep semese? ma uit la ceas 3 fara 10. noaptea. deschid: anton?? asta nu e normal... “ m-am razgandit. merg cu tine la pitesti. din doua motive: 1. nu te pot lasa singura cu Filip, nu am incredere in oltean si 2…” na se dusa pe apa sambetei fericirea mea. trimit inapoi injuraturile de rigoare si ma culc (partial) linistita la loc. ziua cu pricina sun pe madim sa aflu exact cand pleaca sa stiu (tot exact) cand plec. voce barbateasca. uaaa asta nu e madim. salut politicos pun doua intrebari decente si aflu ca madim este… (era ea pe undeva). aflu ce voiam si ma grabesc sa-I dau vestea (cea mai) proasta lui filip. suflete asta e zice filip razand ma asteptam la asta din partea lui (v-am spus ce zambet frumos are filip?) pentru discutia ce urmeaza iar imi tre’ aprobare ttrrrr silisteanu ragusit. ii spun c-astept craiovenii si pe anton vin de la gara am luat fetele astea doua ( a se citi silvia si alma) da sa vorbesc cu silvia na si mi-o da pe alma (v-am zis ca nu e normal la cap, nu?) intre timp ajung craiovenii. ne pupam stam sa fumeze madim o tigara. suna anton. am intrat in slatina stai acolo ca vin cu filip sa te iau. pleaca craiovenii inainte stabilim urmatoarea intalnire la intrarea in pitesti si plecam dupa anton. Unde esti ma? nu stiu ce dracu cautasi sa intri in oras daca nu-l stii? zi ce vezi pe langa tine sunt in centru asa ok stai acolo ca venim si te mai sun. unde esti maaaa? la bcr ‘ti-ar becereul al dracu ala e in centru? stai acolo si nu mai pleca ne pupam eu cu anton el cu filip eu cu filip iara (nu zambi!) si plecam spre pitesti. vezi fata cum conduci zise anton aprinzand cu nonsolanta o tigara din pachetul meu (evident) asta e cafea? ihim da vezi ca nu are zahar ii zic in speranta ca se indura nemilosul. imi aranjez oglinda retrovizoare sa-l pot vedea mai bine pe filip. ahhhh uitai sa va spun ca anton dupa ce ne puparam a ocupat strategic locul din fata. asa si dai si dai si dai ajunsaram la pitesti. acu tre’ia sa gasim locul cu pricina adicatelea teatrul. deschide anton portiera in mijlocul intersectiei si-ntreaba pe unu ( s-a inventat si geamul la masinaii zise filip) despre ce si cum dupa ce-nchisa portiera deschisa si geamu ca sa fie treaba treaba uite ba cum agatam eu fetele cand eram tanar zise nea anton din dreapta mea pufaind tacticos kent lights (evident al meu) si scotand ditamai mana pe geam iete asa le atrageam atentia ajungem. inca nu stiam unde e teatrul. parcam anton dispare (zice el) pentru 10 minute. ma dau jos. filip la fel. n-apuca bine saracul ca-i sari o fatuca roscata de gat si-l lua la pupaturi nene si-l pupa si-l pupa sii-ll puppaaa. gata s-a oprit. o crissty80 micuta frumoasa roscata (s-a zis) si cu niste ochi absolut mi-nu-nati. un dieter obosit simpatic. se tin de mana. Zambesc. ne intalnim la teatru. ok pa pa eu vreau sa si eu vreau sa hai hai. unde? la mc hai ne grabim ca nu cumva s-astepte anton prea mult. zzduupp iar incepe sa-l pupe una pe filip. de data asta bruneta inalta draguta. puuf puff il ia in brate il smotoceste. mare noroc mai are baiatul asta. intre timp ma pup cu silvia. fac cunostinta cu claudiu banu. ma pup cu alma. unde va duceti? sa ne hai sa va sus la noi nts ne la mc hai ma la noi nts ne la mc o luam din loc iar grabiti. comentam nici nu mai stiu ce. ne grabim sa ne. intram. ne zambim de parca eram pe cale sa dam cine stie ce examen si ne uram bafta inainte. Iesim. ne grabim. iar claudiu. ne asteapta. Zambim. apare si anton. fac cunostinta. inghetam de frig. ne mutam la soare. tot frig. fetele intarzie sa coboare. anton isi pierde rabdarea. se imparte guma de mestecat. aduceri aminte despre cupa del mondo surprize cu fotbaliatori. tropaim pe langa hotel. fetele tot nu coboara. filip nu-si aduce aminte. se pomenesc nume. anton se da mare si la propriu si la figurat. in sfarsit isi aduce aminte si filip. anton incepe sa-si caute iar rabdarea. coboara si fetele. pupaturi pupaturi. plecam spre teatru. noroc cu claudiu ca stie drumul. teatrul in fata. alma face poze. baterii ioc. erau noi. si ce daca erau noi? cauta baterii. in fata vad doar o farmacie. intram in teatru… frumos maiestuos. ne uitam mirati. cautam un silistean care nu se vede nicaieri. ba se vede. se vede un afis mare cu un barbos care se uita candid in jos (fara rima). are asa o figura de nevinovat in poza aia. ii spun asta mai tarziu (doua zile mai tarziu). de sus ne face cu mana brigaela. urcam. suntem toti. adica nu toti. lipseste alma. toti madim sotul ei brigaela axel filip sirena claudiu anton crissty80 dieter si alma care tot n-a aparut intram… lume multa. semiintuneric. se vorbeste in soapta. pe scena nunta de semne astepta inceperea. din ce in ce mai multa lume. trec pe langa silisteanu. un silisteanu aiurit se uita prin mine. vreau sa-i zic ceva apoi ma las pagubasa. ocupam strategic cota parte din randurile unu si doi tot ca sa nu pierdem nimic. apare si alma. intr-un tarziu ne vede si silisteanu ia uite-vaaaaa maaa ia uite-vaaaa pot sa pun pariu ca ne vazuse si mai devreme dar si-a calculat exact momentul cand sa ne salute (daca zici ca nu-i asa ar insemna sa minti) femeie!!! tac sper ca n-a facut prostii asta de langa tine (asta de langa mine e anton) ba facu de ce spui fata ca facui? pai nu facusi? alea fura prostii? vreau sa-i raspund da pe scena incep sa urce fete care mai de care mai frumos imbracate. ochii lui anton si nu numai sunt atintiti direct acolo. mie mi-e foame. ma uit la filip. ii fac semn ca mi-e foame. el imi face cu ochiu. tot nu-mi trece foamea. imi face semn ca si lui ii e foame. tot e bine ca nu sunt singura infometata. semn de la crissty. ii e foame si ei. iar e bine. suntem trei. cineva se saruta se saruta se saruta si iar se saruta acolo pe primul rand (nu zic cine). Doamne ce ochi are fatuca asta! am tot vrut sa-i spun. incepe… silisteanu emotionat incepe sa-si conduca singur nunta. invita pe scena mesenii care mai de care mai luminati. “cinci academicieni l-au nasit pe sile” se numeste articolul din ziarul aparut a doua zi. incepe nunta. e atata poezie acolo pe scena ca nu ai cum sa nu privesti cu incantare. silisteanu isi conduce in continuare nunta. nu uita sa multumeasca printre picaturi celor prezenti. pomeneste nume. unele cunoscute noua altele nu. mai ia cuvantul cate un mesean. i se inmaneaza o diploma de recunostinta ca semn al fratiei sarbo-romane. se canta se canta dumnezeieste acolo pe scena. i se dedica o poezie scrisa la fata locului de catre radomir andric. este invitat sa recite o poezie. Silisteanu adica. firesc nonsolant silisteanu isi ia tacticos guma de mestecat si-o pune undeva in spatele afisului cu chipul sau. recita. Nichita Stanescu. se canta iar si se canta de parca ne-am trai ultimele secunde ale vietii. i se face o surpriza uriasa. i s-a compus o melodie pe una din poeziile din volum “oameni cu solzi si timp”. baietii canta (sa fiu iertata dar nu gasesc termen de comparatie). silisteanu vizibil emotionat se aseaza pe trepte isi scoate ochelarii si-si sterge lacrimile. ramai fara cuvinte. ce dracu sa mai spui cand vezi asta? se impart flori. se dau autografe. se impart cadouri. se agita lumea. se rasfoieste volumul. se canta. se invita mesenii la masa. se pun esarfe albastre la gat (dieter, albastra era?). apar curcubee pe pereti. silisteanu a ramas fara voce. se inmaneaza cana-cadou cu nunta de semne pe ea. se fac poze. ne facem poze. se da mana cu invitatii. se pleaca spre restaurant. mare lucru n-ar mai fi de povestit. atmosfera destinsa. un silisteanu care se plimba ametit de la o masa la alta. luati flori de la mine ca am intrat in nato zambete. se stabileste plecarea spre timisoara ce cum cand cine. ne mutam la alta masa. impartim povesti. simt o silvia mai aproape ca niciodata (multa vreme m-am gandit la ce mi-a povestit). imi caut cartea pierduta. nu e la nimeni. e la claudiu. mi-o recuperez. raspund disperata la zecile de apeluri telefonice ale fiului meu. silvia incearca sa vorbeasca cu el. chiar vorbeste. intr-un final ne ridicam si ne luam ramas bun de la mire. de la tine nu-mi iau la revedere bine faci iesim. ne luam ramas bun intre noi. frig bate vantul aproape intuneric. silvia vrea la un net café. noi vrem in masina la caldura. plecam. in masina cu anton si filip stabilim din nou plecarea spre timisoara. vreau cafea cafeaua mea. cer voie lui anton. hai ca ti-am mai lasat si tie putina ii multumesc respectuos. nici nu am cum altfel. sporovaim. imi potrivesc iar oglinda sa-l vad mai bine pe filip. e intuneric. nu conteaza. stiu ca zambeste (nu zambi!). imi aprind in sfarsit o tigara. isi aprinde si anton. isi aprinde si mai tarziu. imi bea restul de cafea. ajungem la slatina. asteptam craiovenii. stam iar sa fumeze madim. vorbim de pui si de curcani ti-o coc eu tie stabilim o intalnire prin craiova inainte de saispe ale lunii. anton se opune deciziei cu biletele. cu aceasta ocazie rog pe filip sa-i ia bilet in alt compartiment. termina madim tigara. ne luam ramas bun. ne pupam. il pup pe filip de doua ori. plecam. ei spre craiova eu cu anton in alta directie. isi recupereaza ‘mnealui masina si plecam spre casa. el cu faza scurta in spate eu uitandu-ma mereu in retrovizoare sa nu-l pierd. faza lunga trag pe dreapta. vezi fata ca tot uitai ceva la tine in masina iara? (isi uitase telefonul dracu stia ca si-l pusese acolo) acasa ttaarrrr am ajuns nu ca te-ar interesa da zisai sa-ti spun bine ca ajunsasi. fu frumos. ne placu. o facuram si p-asta. somn usor s-ai grija de tine pa tttaarrr ai ajuns? ihim si de ce taci? d-aia frumos raspuns stiu iti placu nunta mea? ihim etc etc somn usor si se termina si nunta si-am tot sters din ce-am scris ca dupa ce-am terminat vazui ca erau opt pagini. si cinci sunt multe da nu ma mai indur sa sterg nimic. CURIERUL ZILEI sambata, 3 aprilie 2004 Cinci academicieni l-au nasit pe Sile “Pe el il cheama Silisteanu Florian… Suna bine inceputul”. Asa isi incepe poetul sarb Adam Puslojic prefata la Nunta de semne, cel mai recent volum al poetului de la Silistea, atipicul si imposibilul de clasificat Florian Silisteanu. Noua, profanilor, ne vine greu sa credem ca omul cu care impartim zilnic redactia poate fi si altceva decat un silistean. Adam Puslojic a vazut in el altceva decat rebelul fara cauza pe care ne-am obisnuit sa-l numimSile. A vazut un poet, un confrate, un frate mai mic si l-a incurajat in donquijotesca intreprindere de a scoate un volum de versuri. Cu eforturi, cu opinteli, dupa nopti nedormite, Nunta de semne a iesit de sub tipar la Editura Semne si a fost lansata ieri cu un fast neobisnuit pentru astfel de evenimente. Dar, la urma urmei, ce este obisnuit din tot ce face Silisteanu? E neobisnuit cand trei dintre cei mai mari poeti contemporani ai Serbiei (Adam Puslojic, Radomir Andric, Mico Cvijetic) si presedintele Academiei din Albania, Kopi Kuciuk, vin la Pitesti pentru o lansare de carte. E neobisnuit cand poetul Dumitru M. Ion si poeta Carolina Ilica, organizatorii celui mai prestigios festival de poezie de pe la noi, Noptile de poezie de la Curtea de Arges, vin la Pitesti pentru o lansare de carte. Si cand cinci dintre invitati sunt academicieni, insolitul este total. Si atunci, profanii, scepticii si invidiosii, care nu vad in aceasta carte decat o dovada a trecerii lui Sile prin toate orasele, prin toate femeile si prin toate carciumile, trebuie sa admita ca, pana la urma, Sile este un poet adevarat, pe care nu-l percep la adevarata lui dimensiune pentru ca e prea aproape de ei. A fost o lansare de carte cum nu s-a mai vazut prin Pitesti, unde totusi astfel de intamplari nu sunt rare. A fost un spectacol in care cuvintele s-au nuntit la Nunta lui Sile. A fost o lansare onorata de prezenta Prea Sfintitului Calinic, a primarului Tudor Pendiuc, a confratilor Mircea Barsila, Marin Ionita, Aurel Sibiceanu si a celorlalti iubitori de poezie care ieri, de la ora 13, s-au rupt de la trebi ca sa imbrace pentru o vreme haina de nunta a cuvintelor. Bravo, Sile, ai facut-o din nou, asa cum numai tu stii s-o faci! |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate