Referendum - varianta democratică:
Tu votezi cum vrei, iese tot ca ei.

Referendum - varianta colectivistă:
Vino bă să pui ștanpila că dacă nu, ți-o punem noi.

Meniu politic: iluzii deșarte cu iz de anticipate.

Dacă împiedici pe cineva să facă o prostie, nu se poate plînge că e sabotat.

Mi-a făcut ochi dulci, dar m-a lăsat cu un gust amar.

Trebuie să fii papagal ca să dai vrabia din mînă pentru cioara de pe gard.

Eruditul, deși nu prezintă semne particulare, nu se confundă totuși cu masele.

Unora le place să lupte iar altora, să aplice lovituri cu fruntea în buric.

Cînd am plecat de la ultimul serviciu, nu știam ce să fac mai întîi. Să mă bucur pentru mine sau să plîng pentru cei rămași acolo.

Decît să simțim nordul ca o piatră de moară, mai bine să fim o roată de rezervă în angrenajul vestului.

Umblînd cu capul în nori, a simțit cum îi fuge pămîntul de sub picioare.

Dacă te arunci cu capul înainte, s-ar putea să te întorci cu picioarele înainte.

Cînd n-o să mai pot strînge cureaua, o să-mi cumpăr niște bretele.

E atît de sexi, încît i-ar putea provoca accese de virilitate, chiar și statuii lui Lenin.

Planuri de viitor? Cam înclinate și cu coeficient mare de frecare.

Inflația de cuvinte depreciază ideea, chiar și atunci cînd ideea este destul de bogată în conținut.

Celor care mă cred nebun le răspund astfel. E o binefacere să fii puțin nebun, dacă asta îți întreține fericirea.

La unii, cînd procesul de afirmare a eului a încetat, începe procesul de defăimare a celor din jur.

Dacă ai fost rănit, să știi că poți începe o viață nouă, chiar și cu sufletul convalescent.

Unii cu partea leului, alții cu soarta leului. Mofturi mon cher!

Ortacii recent trecuți în șomaj nu pot decît să afișeze o mină posomorîtă.

Dacă Micul Paris arată așa cum îl știm, mă cutremur la gîndul existenței pe undeva a unui Mic București.

Crater = titlu de noblețe la care aspiră îndreptățite, mai toate gropile din București.

Ochii văd, dar creierul e cel care observă.

Nu e musai ca cel ce rîde la urmă să rîdă mai bine. Poate îi pică fisa mai greu?

În locul a mii de mulțumiri unii s-ar bucura și cu o sută, dar să fie de tărie.

Băutura multă îți înmoaie picioarele, îți spală memoria și te usucă de bani.

Un avocat poate prezenta chiar și apocalipsa în culori dintre cele mai vii.

Cînd intru într-o bibliotecă, mă simt ca o biată piatră de rîu în fața legendarului Sfinx.

Haina nu îl face pe om, dar îl reprezintă.

Confuzia generală este anticamera anarhiei. Ea este creată chiar, pentru a induce anarhia.

Încearcă să ne ducă cu zăhărelul, deși se simte că e infestat. Încearcă să ne ducă cu preșul, deși se vede clar că a cam putrezit.
Încearcă să ne ducă cu vorba, dar vorba lor e goală, așa cum goale sînt buzunarele a tot mai mulți români.

Deși România e înțesată de vedete și manageri apăruți peste noapte, ea e pe zi ce trece mai săracă în oameni de valoare. Aceștia se nasc tot mai rar și pleacă din ce în ce mai repede.

Sînt unii care toată viața lor au citit o singură carte și aceea scrisă prost.

Gînd pentru copilul meu. Cînd o să te faci mare, mi-ar place să ajungi "cititor profesionist".

Dilemă. Ce e mai demn de a fi apreciat? Rotunjimile trupului sau ascuțimea minții? Generozitatea buzunarelor sau subțirimea caracterului?