Am asteptat atat de mult, credeam ca nu voi mai vedea acei ochi zambind pentru mine niciodata…Asa ca am continuat sa sper. Si s-a facut primavara in sufletul meu, pe fata mea, in inima mea…mai putin afara( !). Atata ranchiuna, atatea amintiri urate au fost ingropate pentru un sarut…Sarut care a deschis portile lumii, sarut care a omorat linistea, sarut care a readus la viata doi oameni morti unul fara altul.
Dar cu ce drept veniti voi, Demonii, sa ne doborati ? Cu ce drept incercati sa ne plecati capetele, sa ne intoarcem impotriva lumii si impotriva Noastra ? Credeti ca ce avem Noi se sterge asa, cu una , cu doua ? Credeti ca ceea ce faceti ne face sa renuntam la ce avem ? Credeti ca nu putem lupta, ca nu avem pentru ce lupta ?…Va inselati amarnic, Demoni, avem pentru ce lupta, Amandoi stim asta, si avem si cu ce…Cu ceea ce restul lumii nu are. Ne avem unul pe altul si daca se intampla sa ne pierdem ne regasim orice-ar fi.
Acum Ati lucrat foarte frumos…Aproape sa cadem in plasa intinsa. Dar maine ? Eh ,pe cand voi va aratati din ce in ce mai slabiti, noi maine o sa fim si mai puternici.
Tine minte, M ! »Hai, nu te indeparta/Hai, fii numai al meu ! »