fratele meu, te rog meditează la înțelesul versetelor :
Luca 3.6 și orice făptură va vedea mântuirea lui Dumnezeu.
(- fiecare făptură va fi mântuită- amin)
1 Timotei 4.4 Căci orice făptură a lui Dumnezeu este bună: și nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulțumiri
“Sunt mulți care spun că Duhul le-a descoperirt adevărul Scripturii. Și totuși înțelegerile sunt diferite”- fratele nelu a scris
- pentru că fiecare filtrează această descoperire fie:
- prin firea lui pământească (blestem, moarte, întuneric, ură)
- fie prin ochii de văzut- ai omului nou (binecuvântare, viață, lumină, dragoste)
Nu este ce se vede aparent- fiecare vede prin lumina pe care i-o dă Dumnezeu.
Dar pentru ca un om să aibă mai multă lumină- o mulțime de alți oameni trebuie să se sacrifice (fără să știe conștient ce fac) și să poarte întunericul firesc din omul luminat- să poarte poverile lui.
- când acel om - prin acest efort colectiv neștiut (nu prin fapte, nu conștient- ca să nu să laude nimeni)- ajunge să vadă- el trebuie să împărtășească vederea fraților săi- dar prima reacție a lor- va fi să-l respingă, să caute să-l orbească și pe el- se numește inerție și Scriptura spune că funcționează mereu-
aceasta inerție are acum o durată mult mai redusă- pentru că s-au scurtat zilele- ne apropiem de Parusia și timpul se comprimă- nu vor trece două mii de ani până să putem accepta.
“Tu prezinți prea multe lucruri deodată și este dezarmant să te apuci să dai răspunsuri...”
- dragă frate- nu trebuie să-mi răspunzi amănunțit, ci doar acele lucruri pe care nu le mai poți suporta- dar în loc de răspuns încearcă să-l întrebi în rugăciune pe Dumnezeu
- oare este ceva adevăr aici?- încearcă să meditezi asupra unor idei.
“Este inacceptabil (logic) și duhovnicesc, ca Duhul să nu fi descoperit în aproape 2000 de ani iubiților săi sfinți, o atât de importantă poziție radicală: “Iadul nu există după Judecată”.
- toate lucrurile se întâmplă în secunda hotărâtă dinainte de Dumnezeu-
- totuși nu-ți dă de gândit faptul că Duhul i-a oprit pe cei care au redactat Crezul niceeo-constantinopolitan- să facă vreo referire la iad sau măcar la o răsplătire după fapte?
- ca să nu se înțeleagă greșit- să nu fie o minciună în Crez
- ei toți erau de acord- ca și în ziua de azi, cu iadul- de ce i-a oprit Duhul să facă referire ?
“Este de neînțeles cum poți să fii atât de confortabilă cu o idee pe care nimeni dintre sfinți nu a exprimat-o...”
- Mie mi se pare de neînțeles cum de răbdați voi asemenea batjocură împotriva Sfintei Treimi- care este ideea monstruoasă de iad (sau de distrugere veșnică).
- totuși înțeleg că nimeni nu are nici o vină pentru orbirea sa- poate că orbirea voastră face posibilă vederea mea.
“Galateni 5.17 căci firea pământească poftește împotriva Duhului,
și Duhul împotriva firii pământești:
sunt lucruri potrivnice unele altora, așa că nu puteți face tot ce voiți.
(firea pământească- antagonică- Duhului )
“Hai să privim ca să înțelegem:”
- așa dar, fraților, noi nu mai datorăm nimic firii pămâtești, ca să trăim după îndemnurile ei.
Dacă trăiți după îndemnurile ei, veți muri;
dar dacă, prin Duhul, faceți să moară faptele trupului, veți trăi (Rom. 8.12)..”
- dragă frate, repet- începătorul și desăvârșitorul (arhegos și teleiotes) neamului omenesc,
Iisus Hristos are două firi- omul are două firi
firea pământească din om ia decizii- de asta spune Pavel- nimic bun în firea mea pământească- nu spune că el personal era “nimic bun”- ci numai în haina exterioară mânjită.
- spune că acolo locuiește păcatul care face tot răul- nu spune că el personal făcea numai rele.
Și mai spune că Hristos locuiește în om- doar nu locuia Hristos, îmbrățișat de-a valma cu păcatul în Pavel personal- ci Hristos în firea nouă, în omul nou.
“Confuzia pe care o faci este că atribui firii pământești atribute de persoană. Împarți ființa în două persoane.”
- Un om devine persoană numai în comuniune de iubire cu un alt om- (dicționar. ortodox de Ioan Bria)- nu suntem încă pregătiți să discutăm despre asta.
“Există o singură persoană în om (nu intrăm în structura sufletului, că nici nu se poate pune în cuvinte) această persoană unică și indestructibilă face decizia. Aceasta persoană este responsabilă”
- nu dragul meu, Dumnezeu spune- "...oameni cu inima împărțită..."
- există aparența, conștientul, construit după matrița căderii adamice, după codul genetic spiritual al păcatului, după informația rupturii, a deșertăciunii- omul vechi- copil al diavolului (neființei)- care păcatuiește, face nelegiuiri;
- și exista supraconștientul, sfânta sfintelor din templu, esența divină pe care a adus-o Iisus din Cer, după codul dumnezeirii- omul nou- copilul lui Dumnezeu- care nu poate păcatui- și care lucrează neprihănirea.
Codul dumnezeirii este în Biblie Numele lui Dumnezeu- iar în rugăciunea domnească Iisus spune că Numele se sfințește continuu- în om.
- de ce să nu intrăm în structura sufletului- dacă este scris- omul este ca Templul din Ierusalim-
de aceea a poruncit Dumnezeu să se zidească Templul- ca să înțelegem, când vom fi crescut spiritual, structura sufletului- că nu locuiește El în temple făcute de mâini- dar în templul trupului omenesc- făcut de mâinile Lui- locuiește.
Ce înseamnă “dacă trăiți după îndemnurile ei, veți muri”; Cine să moară ?
- firea pământeasca moare continuu, este răstignită continuu
- în timp ce firea cerească crește continuu.
Trupul biologic trăiește “după îndemnurile”- ADN-ului, după codul genetic biologic,
adică exprimă o matriță informațională, un cod care stă la baza fiecarei celule.
La fel “componenetele spirituale” din om
trăiesc “după îndemnurile” unui cod genetic spiritual
sunt expresia unei matrițe informaționale care stă la baza lor.
Astfel- “omul nou” din fiecare individ uman
trăiește “după îndemnurile” firii duhovnicești,
exprimă matrița informațională divină, manifestă codul genetic al dumnezeirii
în limbaj biblic- “sfințește Numele lui Dumnezeu”.
Iar “omul vechi” din fiecare individ
trăiește “după îndemnurile” firii pământești, adică
exprimă matrița informațională căzută, manifestă codul genetic al păcatului.

- După Judecata persoana noastră va fi asemenea lui Hristos... tu confunzi noțiunea de persoană cu noțiunea de individ (așa cum se întâmplă în justiția civilă, seculară)
persoana, în sens duhovnicesc este numai omul nou din noi.
“… firea pământească va arde: da ! dar cum, și unde, și cât ? .....”
- acum arde parțial dar când va veni ce este desăvârșit acest parțial se va sfârși- va fi complet arsă într-o clipită din ochi...
“Dacă ar fi numai arderea firii pământești într-un punct… “
..” - nu e într-un punct- e continuă- a început la Cruce, se va termina la Judecată-
“... nu ar mai avea nci un sens drumul...”
-Tot drumul este ardere, curățire, lămurire-
- în același timp cu creștere duhovnicească
- dar toate se vor desăvârși la Parusia- printr-o ardere finală, o separare interioară definitivă, și o victorie definitivă a omului nou.- a dumnezeului din noi.
“Dumnezeu putea să oprească orice cădere, putea oricând și după cădere să ne facă desăvârșiți în sensul arderii păcatului.- “
- El ne lasă să creștem, nu este ceva instantaneu- de fapt pentru Dumnezeu sunt doar câteva clipe- o mie de ani sunt ca o zi...
- câteva clipe te-am lepădat- dar te voi primi înapoi cu o mare dragoste- ca și când niciodată nu v-aș fi părăsit!!!- scrie în vechiul testament.
“Nu se înțelege rolul iadului, și nici eu nu dezvolt că este în zadar dacă nu ți se dă să vezi.”
- dragă frate tu vezi iadul ca pe purgatoriul catolic- un loc de unde după mult timp ieși ca să mergi în Rai- vezi că nici tu nu poți accepta ideea unui iad etern-
- dar ia întreabă doctrina bisericii tale- ai să vezi că se crede că iadul ar fi “despărțire eternă de Dumnezeu”, fără posibilitatea de a mai ieși vreodată.
- eu nu încerc să conving pe cineva de faptul că Dumnezeu spune în Scriptură că toți vor fi mântuiți- pe mine m-a convins Duhul Sfânt- dar trezirea mea s-a făcut printr-o carte laică scrisă de un om.
- Dacă Dumnezeu va vrea ca ceea ce scriu eu- să folosească la trezirea altor oameni- așa se va întâmpla- nu contează cel ce sădește sau cel care udă- ci Dumnezeu care face să crească...
“Se vor boteza poate Dincolo, prin foc, cu acest cel din urmă botez, cel mai greu și mai îndelung, care mistuie ca pe iarbă materia trupului și macină toată răutatea.- Sf. Grigorie Palama…”
- observă cuvântul “poate”- nu era sigur- că ar fi Dincolo
- eu cred că botezul prin foc se petrece în lumea asta- Dincolo, după Judecată, tot răul va fi ars, tot întunericul va fi sublimat și va rămâne dumnezeirea din om, Lumina- care va intra cu Dumnezeu în Odihnă- nu va mai fi lucrare nici rea, nici bună, ci o eternă stare de beatitudine.
- asta a pregătit Domnul, pentru asta s-a jertfit Iisus- și nu știi cât mă doare să văd lucrarea dumnezeiască- micșorată de doctrina falsă a organizațiilor religioase.
“Sf. Grigorie a știut ce spune, rămâne să înțelegem și noi. Și nu a fost singur în aceasta direcție ci toată linia sfinților mari.”
- nici un sfânt nu este infailibil- dar Cuvântul scris este- Scriptura nu poate fi desființată.
Scriptura spune că Hristos a mântuit tot ce era pierdut, și că dincolo de lumea asta ne așteaptă pe toți Împărăția lui Dumnezeu- rămâne ca întunericul din noi să fie înlocuit cu Lumină, ca să putem înțelege lumina Duhului care a inspirat Biblia.
“poate vei înțelege că nu poate fi sfințire fără venirea spre adevăr.”
- dragă frate - venirea la adevăr este o lucrare pe care o face omul?
- Dumnezeu îi dă omului har să vină spre adevăr- dar nu e o nevoie că omul să fie conștient de ce face- nu e nevoie să fie conștient că harul lucrează în el.
- Voi credeți că Dumnezeu va Judeca- după aparențele pe care le poate vedea omul- uite ăla e rău că a făcut ceva rău, și uite celălalt e bun că se roagă toată ziua...
- Dumnezeu se uită la inimă- un om pe care cei ce se îndreptățesc singuri- îl disprețuiesc- poate fi mult mai sfânt- fără ca el să știe- și aceasta e adevărata smerenie- sfinții care nu știu că sunt sfinți în ochii Domnului- la fel cu vameșul…