Azi implinesc 18 ani.Nu ma simt cu nimic mai desteapta ca ieri.Stiu doar ca am primit o gramada de pupici si inca am sa mai capat.Si totusi nu mai sunt un copil,adica nu arat ca un copil.

Imi doresc sa ma dau in balansoar,sa simt cum vibreaza gradina si cum cerul e via de deasupra.BUNICULE,DE CE SE MISCA CERUL?E PRECIS VINA AVIONULUI CU MOTOR.HEIII!!VOI...CEI DE SUS...CUM E INAUNTRAU?MA INTREB DACA E SCUMP SA ZBORI.MAMA NU IMI DA DECAT BANI DE INGHETATA.Sunt un copil.Da.Sunt.Pentru ca vreau...huta-huta...maine are sa vina Mia la mine si vom merge impreuna pe strada ACEEA.Eu voi lua bicicleta ca sa pot fugi daca ne prinde bau-bau.Viky zice ca tiganca are pe bau-bau sub fusta.Eu nu stiu ce sa cred.Cateodata astia mari sunt mincinosi.Vreau sa-mi citeasca viitorul in palma...

....azi imi aduc aminte de ieri,desi nu stiu sigur daca timpul exista.Nu sunt marturia lui.Peste mine nu lasa nici o amprenta.Pot sa-l framant si sa-l distilez intre dinti,sa ma joc aiurea cu intelesul cuvintelor,sa somez pe seama lor ,sa ma imbat inhaland miros de zambile.Sunt multe lucruri care ma depasesc ,unele chiar nu le inteleg,dar peste clipe...am inteles ca adevarul poarta unghii roz...