poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-19 | |
Stau in camera, este atat de rece, de intuneric doar lumina monitorului imi mangaie fata incruntata si trista. Este doar ora 8 si un pic, ma gandesc cat mai e pana ma bag in pat sau cata inspiratie o sa mai am ca sa scriu... Da cata inspiratie? Cand tot ce ma inconjoare mi se pare o scena dintr-un teatru, o satira cu personaje mascate si cu replici de mult invatate... totul e fara sens . Chiar ma gandeam la un sfarsit macabru la acesta scena dar daca ma gandesc mai bine mai digerabil ar fi o drama sau o comedie decat o tragedie a omeniri. Daca ma gandesc mai bine ar fi cea mai buna piesa de teatru jucata vreodata pentru ca fiecare intelege ce vrea ...unii o vad o drama...unii o comedie... singurul inconvenient este ca nimeni nu apuca sa vada aceasta perfecta opera de teatru pentru ca toti suntem actori. Scena mi se pare cea mai interesanta, decorul este foarte variat: munti, nisip, ape, copacii... totul pare atat de viu. Ce mi se pare cel mai impresionant e ca toti suntem personaje principale... Oare este vreun casting? As vrea si eu sa ma inscriu, mai bine joc si eu alaturi de voi decat sa privesc ... off dar de ce cred ca acum e prea tarziu?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate