|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Douăzecișidouă și unsprezece
personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Marinescu Victor [Lican Tropp ]
2007-03-08
| |
din poartă priviți
oamenii par să grăbească nisipul de-un ceas
ceas după ceas
și tu
așteptând timpul să treacă
îmi semeni cu prima împiedicare
te aleg după umbra sufletului
departe de capătul zilei
unde rotundul are miliarde de tălpi
și ne umblă desculțe
nepricepând pielea albicioasă
dedesuptul
întotdeauna las fierul cât mai căscat
în prima brazdă
și mi-e gândul spre acasă
cu mâinile și picioarele chircite
grimasa trupului alungat de viață
rămân să beau
apa morții din căușul pământiu
pe unde trece plugul
răscolind neființa unui rod risipit
 |
|
|
|
