|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ sora
■ Post scriptum
■ o persoană din È™ase
■ Ab ovum
■ poem după ce ai citit ocean vuong
■ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
■ Fotograful de suflete
■ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
■ (Momentul acela cand…)
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
■ Băiatul meu
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Unii oameni personale [ Gânduri ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Mariana Cardas [roua ]
2002-07-30
| |
Ei rătăcesc într-o rețea labirintică, pe străzile ascunse și triste ale unor orașe suspecte. Nu se iubesc decât pe ei iar când, din întâmplare, reușesc să se observe în oglinzile opace ale cunoașterii de sine, fețele lor seamănă cu ceața zilelor de noiembrie. Ei își ascund cioturile membrelor sub faldurile slinoase ale îndoielii. Astfel mărșăluiesc neostoit mânați de deliruri confuze spre a uita cu desăvârșire orchestra obsedantă a manejului.
|
|
|
|