Am avut harul să trec pe la Cruce. Nici o cale nu duce la biruință dacă nu trece pe la Cruce.

„Daca un grăunete de grâu cazut pe pământ, nu moare, nu aduce roadă. Dar dacă moare, aduce multă roadă.”

„Am fost răstignit împreună cu Ctistos și acum nu mai trăiesc eu, ci El trăiește în mine.”

„Acest fiu al Meu a fost pierdut și l–am găsit, a fost mort și a înviat.”

Am simțit fiecare lovitură de bici și n-am știut...
Spinii de pe frunte îmi sângerau obrazul iar când piroanele mi-au străpuns brațele și picioarele, am rămas atârnat fără nici o putere pe lemnul durerii și...tot n-am știut...
Priveam cu disperare la osânditorii mei și strigam din străfunduri: „de ce???!!!”... dar nu se auzea nici un sunet, doar lacrimi grele îmi curgeau pe obraz.... dar tot n-am știut...
Te priveam răstignit , din oglinda celor două milenii trecute și nu înțelegeam acel sentiment de „deja vu”. Mi-am ridicat capul în timp ce sufletul meu spunea „s-a isprăvit!” și Þi-am întâlnit privirea!!! Și ATUNCI AM ÎNÞELES!!! Am înțeles totul!!!
Am fost împreună cu Tine încă din veșnicie, dinaintea întemeierii lumii....
Calvarul l-am urcat împreună, batjocuri, dureri, suferinți, zdrobirea și moartea ne-au fost tovarăși. Am pășit împreună în neființă și noapte pentru ca apoi să deschidem ochii împreună ca să mergem...ACASÃ.
Acum înțeleg... sunt împreună cu Tine, în locurile cerești, în carul Tău de biruință, victorios împreună cu Tine, moștenitor împreună cu Tine, la dreapta Tatălui ceresc tot împreună.
TU EȘTI ACEL CARE A FOST, ESTE ȘI VA FI ÎN VECI, IAR EU SUNT ÎMPREUNÃ CU TINE!!!