Iubirea adevarata?
Cum stii?
Vei sti cu siguranta,
Vei sti fara gres, copila,
Dupa acest semn:
True love
Este intotdeauna nobila,
Dupa asta iti dai seama,
Fara gres, ca e
true love!
Nu lasa niciodata in urma un gust amar,
ci o dulceata, un parfum anume
care iti gadila atat de placut narile
si cand deschizi, cand si cand,
cufarul cu amintiri,
se raspandeste in jur
un parfum discret, select,
Care-ti da senzatia de acasa,
care te face za zambesti
intr-un mod anume,
pe care numai tu
il pretuiesti.
M-am trezit uneori dand de un ceva,
de un lucrushor de la un el sau altul,
pe care l-am strans la piept,
am zambit in felul ala anume
si mi-am simtit lacrima,
rebela, scuturandu-se de pe gene,
lunecand repede pe obraz.
Nu, nu e un gust amar!
E gustul iubirii, chiar daca,
Neimplinita.
Chiar daca lumina ochilor lui
Clipeste nu in fata,
Ci in spate , intre crengile
De pe aleile trecutului.
Si daca iubirea e tot ce avem
Mai bun, mai nobil in noi,
Cand cineva se scutura de noroi
Pe frunzele tale, frematand
In amurgul trecutului,
Vei sti, copila, vei sti astfel,
Ca sufletul acela
Atat a avut de dat.
Pentru ca true love
Le-ar strege chiar
Cu propriul obraz.