CÂND ȘTII CÃ TRÃIEȘTI O POVESTE DE DRAGOSTE?
Motto:, Nu se vede bine decât cu inima, esențialul este invizibil ochilor"(Micul Print-A de Saint Exupery)

ÎNDRÃGOSTIREA ESTE UN MOMENT MAGIC!

Toată viața noastră este făcută din întâlniri! Dar când îți întâlnești iubirea se întâmplă și altceva, un clenci misterios, o implicare tacita, un stimul, o plăcere care-ți aduce o stare de bine, o dorință de a prelungi intalnirea-de a construi o relație! Întâlnirea este o trambulină de relansare a sufletului, un fel de a doua sansa-apare astfel dorința de a fi împreună și de a cultiva clipele fericite, ceva din noi ne someaza ne-ncetat să ne căutam iubirea... Numai ea naște acel cântec de dragoste în care mintea și sufletul se-ntâlnesc într-o conectare unica, e o scenă libera pentru povestea vieții tale de mai târziu! Iubirea este efectul lui doi într-o seninătate copleșitoare, o emoție extrema și poate că e cauzalitatea unui proces de vindecare pe care - l găsim la un moment dat numai pentru noi!
Când îți place persoana cu care te-ntalnesti, se-ntâmpla un amestec ciudat de substanțe în creier, la nivel neuronal, nivelul ridicat de NGF este legat de emoțiile trăite și inima ți-o ia la galop! De unde a apărut ideea ca dragostea este și chimică! Toate sunt trăite la un alt nivel, cerul senin, armonia și libertatea, energia pe care o simți în interior nu o poți cuprinde deci nu o poți măsura! Ești mai special când iubești? Poate fi iubirea un catalizator pentru toate durerile trăite? Este un strigat de fericire tot ce simți, avem o imagine de sine mai bună, vrem să fim mai valorizati de până acum! Cu toții vrem să fim mai apreciați, mai în siguranță... Când iubim spunem ades-este în inconștient o nevoie vie de atașament și nevoia de autonomie. Din echilibrul acestora apare posibilitatea unei îndrăgostiri, persoana iubita devine unica... La adolescenta, cel mai adesea, datorită marilor schimbări exista și momente de probă, de incertitudine, parca sufletul tău ar dori altceva..., emotivitatea fiind inconstanța, uneori vi se pare că v-ați îndrăgostit/ca apoi să se instaleze plictiseala... Visele și așteptările adolescentine sunt într-o continua așezare, căutare dar toate atitudinilepe care le avem, stângăciile, părerile greșite, dezamăgirile se pierd odată cu maturizarea...

LIMBAJUL NONVERBAL AL ÎNDRÃGOSTITULUI

Când ești fericit ai în ochi o lumină senină, o strălucire anume, exista un limbaj la vedere cu totul și nu-ți pasa, lasa să se vadă că sunt fericit-! Îți spui-esti cuprins de o senzație de căldura, ai fluturi în stomac care nu-ți da pace! Fluxul de sânge creste brusc, îți transpira mâinile... De aici vin și expresiile: explodez de fericire, rad cu inima/sau am ochi numai pentru iubirea mea... (iată câteva revărsări sugestive pentru ați identifica pe loc trăirea...
Întreg corpul vibrează la iubire și... iubirea la tot... Funcționăm ca un aparat legat la exterior, cu funcționalitate unica cu care recepționam permanent dialogul propriului Eu cu lumea! Vă recomand o carte f. bună numita Adolescenza de Antonio Raspanti și un capitol numit Castelul-o metafora pentru o vizită prin camera eului! Psihologul spunea: corpul este vehicolul bucuriei și casa acestuia! Fiecare trup și fiecare eu are o voce personala, propria durere de stomac, emoția să, tremurul picioarelor, nodul în gât, tristețea, frica, mania, dezgustul, antipatia, valul de căldura, insomnia, etc, numai ale tale-iata numai câteva din mesajele care-ți vorbesc într-o singură limba... Toate emoțiile trăite, sentimentele noastre înseamnă diversitate, bogăție pentru elaborarea de idei despre cele trăite, luam decizii. avem opțiuni, facem raționamente...

CASTELUL INTERIOR

Exista o lume subterană a vieții fiecăruia! Nu suntem noi oamenii ca un castel? Foarte măreț, avem multă grijă pentru a-l menține - n picioare, de a arăta bine din afara dar nu coboram niciodată la subsol. Ne restauram la exterior, numai să facem impresie, căutam culori potrivite pentru a-l împodobi dar pe noi înșine aproape că nu ne cunoaștem! Evitam să coboram cât mai des în noi, să cunoaștem toate încăperile castelului din care facem parte! Ne - nvartim în jurul propriei persoane și nu facem niciodată curățenie la subsol... A.Raspanti vorbește, în cartea sa, despre excursia care trebuie făcuta înlăuntrul nostru, adică în adâncul în care s-au refugiat sentimente și părți care au fost învinse, nu au rezistat la impactul cu realitatea(neimplinirile noastre). Vizitarea sălii de recepție înseamnă tipul de relație pe care le avem cu cei din jur, autentice sau confectionate... Sufrageria noastră ne încarca bateriile, de aici ne tragem energiile și tot de aici ținem la loc de cinste motivele adevărate de a trăi. Dormitorul eului nostru înseamnă liniște, erosul, intimitatea, înseamnă misterul și visele noastre... Vizitati-va biblioteca cu mii de cuvinte, idei, formule magice pe care le-am folosit și de care poate, mai avem nevoie... Și iată Capela, locul în care trăiește Dumnezeu, locul micilor și marilor zei, speranțele și utopiile noastre... aici stăm noi în genunchi pentru o altfel de împlinire...
Acesta este castelul interior! Trebuie să pășim prin toate încăperile fără graba și fără stress(și cât mai des)! Îngrijiți-vă toate camerele eului, numai așa vă țineți departe de răutăți și invidii și vă veți apropia de emoția primei îmbrățișări și de succesele recunoscute. Priviți în jur cu afecțiune și cu dorința de a înțelege pe voi mai întâi, impacati-va cu voi înșivă și deschideți-vă ferestrele spre iubire și bunătate! Nu va mai plângeți că sunteți deprimați, că sunteți îndepărtați și încurcați de viață, invingeti-va temerile, inhibițiile, bucurați-vă zilnic de tot ce vi se-ntâmpla! căutați prietenia și dragostea, soarele și florile! Intrați des în biserici și nu va-nstrainati sufletul uitând de ea!

CÂND FERICIREA ESTE O LIMONADA

Să nu spuneți măcar în gluma: nu-s fericit! Nu faci decât să invoci nefericirea, s-o atragi-Fericirea e ca floarea de colt numai că trebuie căutată în creier și scoasă la lumină! Trăiți zi de zi clipe unice, toate adunate la un loc înseamnă fericire! E o energie extraordinara care nu pleacă fără voia ta! O latură a fericirii este și capacitatea fiecăruia de a înțelege pozitiv, de a ierta și ajuta. Trebuie să fii tot timpul pregătit ca de sărbătoare. Viața, fericirea și iubirea este o sărbătoare numai dacă vrei tu! Toate cauta prezența ta!
Fericirea e aproape o religie, un ritual al secolului în care trăim, perceputa atât de diferit de oameni încât i-au îngropat și definiția! Micile bucurii trec pe lângă noi, dar nu le mai vedem, semnalele primite de la natura(copacul înflorit), ploaia de vară, curcubeul, pe care le vedem nu știm că fac parte din fericirea noastră! Căutam definiții, concepte și... fericirea este chiar lângă noi, numai că de cele mai multe ori o căutam prea departe! Fericirea e o forța pe care Dzeu ne-o lasa ca pe un cec în alb, noi îl completăm zi de zi trăind! Nu uitați asta! Putem să ne facem o limonada sau un suc de fructe-amestec miraculos de gust și arome!? Tu-ți alegi ingredientele-fericirea e o limonada. Nu exista o rețetă fixa, fiecăruia ne place altceva Din toate părțile vin semnalele fericirii, din forța dirijată a eului, din tot ce ne umple inima, din dorința de a iubi și a fi iubit...
Învățați de maine ca-n noi sta fericirea să se-ntâmple iar dacă ai plâns sau plângi e tocmai pentru a o recunoaște, nu poți fi fericit pe deplin decât dacă ai fost și nefericit, așa cum nu poți rade din toată inima dacă n-ai plâns din toată inima. Când veți învăța să zâmbiți chiar și atunci când dorințele tocmai vi s-au prăbușit veți cunoaște fericirea!
După cortina ei sta acel spectacol al vieții, al iubirii, numai pentru noi.. Dacă DOMNUL e deasupra noastră și-n noi, vom fi prezenți în fiecare zi... și vom trăi mai frumos!