nu ai sa stii dupa gratiile acelea lumina e cruda
inchisa in cercuri servita in ratii ori pe sub mana
tu ai vrea sa zbori din ziduri umede sa-ti iei avant
spre nori
daca ar fi sa stii in toate aceste feluri ai sorbi diminetile langa cafea si ai respira rasaritul langa tigare
dar tu
inchizi ochii cand apar stelele si iti asezi talpile in pantofi sa nu simti roua

uneori e prea putin sa cerem iertare


nu ai sa stii cuibul randunicii pe care l-ai stricat in toamna e semnul ratacirii
o pasare cauta drumul spre soare si-n aripile ei zboara orbii
caci orbii pot sa zboare
doar din cand in cand ei ne lasa sa-i trecem strada pentru a ne sopti la ureche: tu zboara zboara si te inalta nu zabovi

uneori e prea putin sa cerem iertare