|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ ​recviem pentru o inutilitate lascivă străpunsă de neobositul trident al lui neptun
■ dialoguri blindate, el È™i ea în era pixelilor
■ Volum premiat la "Zilele Eminescu"
■ Temeri sclifosite
■ EXplicaÈ›ie
■ exodul
■ cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc
■ Când voi păși afară din trup È™i din timp
■ sora
■ Post scriptum
■ câte nostalgii poate stârni un banal creion!
■ o persoană din È™ase
■ Ab ovum
■ poem după ce ai citit ocean vuong
■ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
■ Fotograful de suflete
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
înălțarea ruinelor personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Valerian Lintea [valerius ]
2009-05-27
| |
vine o vreme
când ruinele se înalță
și nu îți mai dau pace
se reclădesc pe temelii uitate
ca și cum ar vrea să devină iarăși
cetăți
dar
ruinele nu reușesc înălțarea
până la turnuri
ci rămân pereți fantomatici
să ne bântuie insomniile
pietrele nu știu
câtă sfâșiere provoacă
simpla lor reîncolțire
și nu-ți rămâne altceva de făcut
decât să privești neputincios
să scrâșnești și să lupți mai departe
|
|
|
|