tu ziceai că e o figură de stil
dar eu nu și nu că e adevărat
cu toate că luasem tramvaiul în ziua aia
și nici nu s-ar fi putut pune problema
dacă aș fi fost în alt oraș
sau într-o țară exotică
nu m-aș fi urcat într-un avion nici măcar
într-un elicopter
era ceață era întuneric în plină zi

geamurile murdare ale tramvaiului
îmi reflectau chipul și credeam că nu sunt eu
ci clișeul unui aparat foto vechi
dagherotip sau ceva de genul
cum auzisem că se întâmplase într-un sat
unde oamenii veneau și se închinau la portretul
apărut din senin pe geamul de deasupra pridvorului
crezând că figura aia bărboasă e a unui sfânt

stăteam în berceni pe atunci și tu
în drumul taberei tăiam orașul în două
când am apărut și ți-am spus că am zburat
până la tine ai râs dar
trebuia să te conving