cioburi din lutul măștilor purtate
fără ele nu mai suntem oameni ci zei răstălmăciți


ferestre porți timpuri universuri sticlă și oglinzi
lumini răsfrânte cristalin spirale apusuri în prăpăstii
trupuri umbre răscruci salturi mortale în abisuri
fărâmă de vise în culori și cioburi albe nude

culmile logicii ating abstractul viselor în laptele de mamă
copilul tău sunt și eu privește- mă
aievea sunt în mintea ta în cerul tău
caută-mă îmi vei atinge cordonul ombilical

rezonanțe interne găsesc coconii dinainte
lichidul amniotic scaldă soare lună oglindind admirativ
fericirea va zbura prin buclele timpului
ecloziune concomitentă prezent trecuturi viitoare

semne de mirare îmbracă trupuri concentrice
încoronând privirile auzul sunetul luminii cristalin
cuvinte-cuțit tăind în simțuri pure
semne de întrebare ne pun la zid pe noi

caută fragmente viață înfașurată fâșii de rău și bine
răni ascundem fiecare le tratăm cu limba de salivă
respirăm rezonanțele universului pe cai de nori
copii am fost în burta mamei suntem mereu pulsul stabil

prin crăpături de timp pătrunde seva trecuturilor noastre