|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Casa mea era departe
personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de ciutura carmen luminita [lumiere ]
2009-04-01
| |
O liniște atât de albastră la Viena că nu încăpea într-un singur vis.Fiecare"guten nacht" cotea Dunărea spre casă.Parcă mă dedublam seară de seară, pe niște alei pietruite cu gânduri,una spre nord, alta spre est. Murmuram și țipam în mine, altfel aș fi spart un cer atât de înalt și era păcat. Ochii își schimbau culoarea după timpul în care priveam împrejurul, mai verzi de lacrimi. Oamenii păreau seci, lichizi și săraci curgând pe apă, ocolindu-mă cu grijă. Voiam liniștea atât de albastră, să o-mbrac peste dor și să plec.
Casa mea era departe.
 |
|
|
|
