Să te odihnești în pace drag prieten,
acum când ai încercat să urci
pe ale munților culmi pentru ultima dată.
Dar acum,
de această dată,
îngerii te-au vrut de partea lor să li te alături.
Din câte se pare
nu ai mai avut răbdare
în ați căpăta aripile de înger
și ți-ai urmat zborul firesc
al sufletului tău nemuritor spre rai.
Veșnic ne vei stărui memoria,
atât mie cât și tuturor acelor ce le-ai fost drag.
De acolo de sus sunt sigur că vei știi
că ai fost o ființă specială
în viața noastră
și ne-ai încrustat adânc în sufletele noastre
numai amintiri plăcute.
Toți cei cărora le-ai fost prieten
consider că trebuie să verse măcar o lacrimă
în cinstea ta,
la acest ultim ceas petrecut printre noi,
lacrimi ce vor sta dovadă
a tot ceea ce ai însemnat
pentru noi toți aceia
ce am avut privilegiul de ați fi prieteni
și prin faptul că nu ai fost un simplu pasager
prin trenul vieții.
Să-ți fie țărâna ușoară,
iar acum de printre îngeri
sper că vei încerca din greu
să străjuiești mai bine
spatele tuturor acelor aventurieri iubitori de munte,
pentru a nu mai lăsa munții
să verse de pe ale lor culmi,
al oamenilor izvoare înșiruite de cristaline lacrimi.




În memoria lui Liviu Cîrligel (care a plecat dintre noi pentru a se alatura îngerilor în seara zilei de 20 Decembrie 2008)