poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-07-30 | |
Ceva mă îndeamnă să-ți scriu,dar în momentul când mă apropii de pix și caiet totul dispare...nu mai am nici cea mai vagă idee.
Pot și-ți spun că te-aș pupa până aș lua tot bronzul de pe tine,dar mă întreb(foarte rar!):la atât se rezumă relația noastră,doar la pupături iar când începem o discuție ajungem să ne certăm???! Nu știu ce va fi la Craiova,dar după cum trece timpul când tu nu ești lângă mine...aici...îmi dau seama că la Craiova "mă voi împușca".Totuși sper să-ți aduci aminte de mine și să-mi dai un semn de viață(telefon sau scrisoare). Știu că N.... compune mai frumos,dar eu pe lângă cap mai folosesc și altceva(inima de exemplu);dar asta nu prea contează... Poate că eu îți scriu și tu mă aștepți la poartă;să vedem!!!? Nu,nu-i adevărat,nu mă aștepți cu toate că e trecut de ora 16;și am mii de întrebări în cap printre care una mai presus decât toate atunci când tu nu vii:"Mai vine sau m-a uitat?";dar îmi aduc aminte de orele petrecute împreună și încep să sper...dar totuși acea zi va veni,nu crezi???(eu sper să nu vină!). Încep să devin dependentă de tine. O să te sufoc până la urmă cu dragostea mea. Te aștept încă pe bancă...este ora 16,25...mai vii sau nu?! Da,știu ,mai este până la ora 20,dar... MIȘA.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate