altarul
altarul și paharul
paharul, zarul și zadarul
altarul, paharul, zarul și zadarul
mereu apare o mutare nouă. doar el, fumătorul de pipă știe cât face un sac cu scrum. și cât fum. sunt acolo unde m-au prins ploile. fata cu crocodil și copil știe mai bine ca tine...

rogojina
rogojina și albina
albina, visul și drezina
rogojina, albina, visul și drezina
altarul, paharul, zarul și zadarul... rogojina, albina, visul și drezina... gara, pustiul, golul și viul... vegetal, ancestral, viața în banal... altarul, rogojina, gara, vara, dimineața și seara... plouă pe gândul încins și învins... pe treptele de scară, se intindea o umbră dintr-o seară... doar el, fumătorul de pipă știe cât face un sac cu scrum. și cât fum...

albul pietrei de var s-a atins de dunga albastră. albul s-a aprins și s-a stins într-un alb învins. albastrul însă s-a întins și-a învins înălțimi, adâncimi,... pe portativul alb, punctele s-au jucat cu inaltimile și duratele... dincolo de hazardul întâmplării, un joc al formelor face loc cântecului... și nu numai el... apasă-te pe tăcerea mea caldă și plină și... vezi de unde se rostogolește sfera pe scară? de unde încep treptele scării? de unde, până unde și până când...

albul, paharul, zarul, rogojina, fereastra, pescarușul, plaja, marea, zarea, depărtarea, norul, întâmplarea, hazardul, visul, întregul, abisul, anna. șaptesprezece cuvinte pe 17 uși în spatele cărora 17 vieți din 17 dimineți către 17 seri.

Constanța, Duminică, 27 iulie, 2008