poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1917 .



Tic-tac
personale [ ]
cuvinte din lacrimi

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [moonlight ]

2008-05-05  |     | 





Lumea mea are patru pereți, are un drum pe care poți să

ieși, dar care nu mă duce nicăieri...nu știe unde,nu știe cu

cine și nu-mi scoate pe nimeni în cale. E un drum pustiu. Un

drum pe care nu-l folosesc decât când în lumea mea se adună

prea multe gunoaie și trebuie să ies să le arunc....tot în

drum, dar mai încolo puțin... Lumea mea are două raze de

soare care ticăie în fiecare dimineață deasupra patului meu,

tic-tac...tic-tac...zi, noapte, săptămână, lună, an. Le

numară mereu obrajii mei, fruntea mea... Lumea mea are două

râuri sărate din care beau, în care mă scald, în care mă

sufoc și în care mă trezesc...

Tic-tac ...

Dar azi o să ies, da, promit, o să ies pe drum și o să sap

cărări, o să ajung la un deal și o să trezesc eu razele din

spatele lui dimineața, o să beau apă de izvor, o să mă scald

în ape dulci, o să mă sufoc cu miresmele florilor și o să mă

trezesc în brațele calde ale cuiva!

Ahhhhhhh..................................................

Tic-tac....................................................

Ahhh.......................................................

nu pot trece dincolo, grămada de gunoi e prea mare..........

............................................................

mă întorc în lumea mea, în patul meu, între pereții mei,

cufundată în două râuri sărate, zgâriată de raze,

la capătul unui drum blocat de mizeriile unui corp înfipt

în pat, ale unui suflet cu picioare, ale unei minți ce se

izbește de pereti și cade, ale unei inimi ce tot repetă

tic-tac...tic-tac...tic.




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!