ÃŽn vinul de noapte e o poveste
Spusă de oameni stingheri
Ce-și poartă destinul pe corzi
Clapele clavirului sînt la vedere

Inamicii visului ascunși în poveste
Trimit cîntece desuete spre adevăr
Copacul nestins e de veghe
Culorilor scrise puțin.

Vespasienele cu daruri de vis
Trecute prin vintrele universului
s-au deschis să primească
ultimul cuvînt acum scris.

Desfăcut ochiul privește fără de teamă
Împroșcînd cu daruri lumea de sus
În univers cînd privește cu sufletul
toate sensurile se pierd.

Scrisul dintre toate simțirile lumii
E singurul fără înțeles.