- Ideea! Asta este ceea ce ne separa, spusei eu bucuros ca reusisem sa sintetizez ceea ce incercasem sa sustin pana mai inainte.
- Ideea?! facu ea mirata.
- Exact! ii raspunsei eu.
- Idei are oricine, imi spuse ea.
- Da, dar foarte putini au IDEEA, accentuai eu ultima parte si continuai: Suntem deosebiti prin faptul ca pentru tine ideea este frumoasa prin actiunile care o vor pune in practica, prin finalitate, pe cand pentru mine ... Pentru mine ideea este frumusetea insasi. Pentru mine bucuria descoperirii ei este dincolo de avantajele obtinute in urma materializarii sale. Pentru mine ideea este esenta si uneori ... ma opresc doar la stadiul de idee, bucuros ca am gasit-o, iar apoi ...
- ... apoi cauti alta, ma intrerupse ea.
- Exact, zambii eu. Sunt altii care se ocupa de materializarea ideii pe care tocmai am descoperit-o.
- Vorbesti de parca ai fi nebun.
- Poate ca sunt, facui eu si sorbii o gura din cafeaua amara care se racise de acum de-a binelea.
Pusei ceasca pe masa, iar o picatura de cafea se prelinse pe peretele exterior al cestii, patand fata de masa de un alb pana atunci imaculat.
- Ai patat fata de masa, imi atrase ea atentia.
- Vezi? intrebai eu bucuros. Pentru tine picatura asta de cafea inseamna ceva negativ: "ai patat-o!".
- Ce altceva as putea spune? N-ai patat-o?
- Asta este evident, raspunsei eu, dar tu te opresti aici, pe cand eu merg mai departe.
- Da, pufni ea, va trebui sa o speli.
- Asta daca vedem lucrurile intr-un concret care devine atat de abstract incat IDEEA este sufocata.
- Unde este ideea in toate astea? intreba ea sictirita.
- Pentru tine, fata de masa e patata, pentru mine ... pentru mine, de aici incolo incepe "viata" acestei fete de masa. Acestei pete i se va alatura in curand alta si apoi alta si asa mai departe, transformand-o dintr-o fata de masa alba, abia nascuta, intr-o fata de masa cu o istorie extraordinara, o fata de masa care va fi iesit din tiparul dinainte stabilit de a fi alba pentru totdeauna.
- Chiar esti nebun, rase ea. Pentru tine asta inseamna IDEEA?
- Da, caci IDEEA este cea care transforma, modeleaza. Nimic nu va mai fi la fel, odata aparuta ... IDEEA.
- Parca spuneai ca iddea in sine este frumoasa, nu pentru ceea ce rezulta in urma ei.
- Timpul este prea scurt pentru mine pentru a-l pierde implementand ideea. In intervalul pe care l-as pierde implementand, gasesc alte idei si apoi altele si altele ...
- Cu ce folos? facu ea superioara.
- Tocmai! Pentru ce ar trebui sa fie un folos? Pentru mine folosul este ideea in sine si ideile care ii urmeaza. O idee duce spre alte mii de idei ce se nasc in aceeasi clipa. Sunt continute in ideea abia gasita. Plecand de la ideea unei flori poti ajunge la ideea unui intreg univers si invers, iar odata ajuns la ideea florii se naste ideea unui alt univers.
- Poti trai intr-un astfel de univers? intreba ea din nou iar in glasul ei simtii compatimire.
- E singurul in care poti trai! accentuai eu.
- Esti nebun!
- Si nebunia este o idee. La fel cum 'normalitatea' este doar un surogat.
Ma privi fix si se intreba probabil cat la suta credeam in ceea ce afirmasem mai inainte. Privind-o cat era de nepermeabila ideii, imi dadui dintr-o data seama ca si ea fusese ... o idee.